Secretul Andreei Bănică

Viața e plină de surprize! Asta am aflat de la cântăreața Andreea Bănică, care a decis să împărtășească cu noi cel mai bine păstrat secret din showbiz-ul românesc.

 

Cover Story-ul de luna aceas­ta m-a făcut să mă simt ca într-un film american cu spi­oni și dosare Top Secret. Asta pentru că protagonista coper­tei noastre avea un secret bine păstrat, timp de aproape patru luni, pe care ni l-a încredințat și nouă, cu con-diția să nu-l divulgăm nimă­nui până la apariția revistei. La ședința foto, fotograful Marius Bărăgan, make-up artistul Andra Manea și hair stilistul Camelia Negrea au devenit și ei complici la toată povestea, întrucât burtica Andreei nu mai putea fi as­cunsă în costumele de baie pe care le-a purtat pentru picto­rialul de la piscină.

 

Așadar, la 37 de ani, viața i-a rezervat artistei și soțului ei, Lucian, o surpriză de pro-porții. După o poveste de dra­goste ce durează de douăzeci de ani, părinții Sofiei, o fetiță superbă de șapte ani pe care ați și văzut-o într-un pictorial VIVA! la mare, acum câțiva ani, sunt pregătiți să îi ofere acesteia un frățior.

 

Andreea a muncit pe rupte la shooting, străduindu-se să iasă totul perfect, așa cum ne-a obișnuit deja, de ani de zile. Totul sub atenta supra­veghere a lui Lucian, care a avut grijă să o alimenteze cu smoothie-uri, eclere și sandviciuri pe tot parcursul zilei obositoare de shooting.

 

Trecem direct la subiect. Cum ai aflat că ești însărcinată?

Îmi făceam întreținere corpo­rală la un salon și, în timpul tratamentului, mi s-a făcut rău. Făcusem înainte un tra­tament hormonal care mi-a dat niște stări neplăcute și nu știam pe baza a ce să pun sta­rea asta de rău. Am ajuns acasă și am început să mă gândesc ce ar putea fi. A doua zi mi-am luat, totuși, un test de sarcină și, când am văzut că se înroșește a doua liniuță, mi-am zis: „Vai, acum ce mă fac?!“ Știind că urmez un tratament hormonal pentru a-mi regla nivelul de prolacti­nă din organism, care era foarte mare, nu m-am gândit că organismul își va reveni atât de repede, încât aș putea rămâne însărcinată. N-a fost în plan să mai facem un copil. I-am zis lui Lucian, ne-am pupat și ne-am bucurat. Pri­mul meu gând a fost cum o să reacționeze Sofia.

 

Ei i-ai spus?

Nu i-am spus încă. O să îi spunem când apare revista, pentru că, dacă îi spuneam, știa toată lumea până acum. Părinților lui Lucian le-am spus abia după ce am aflat se­xul copilului. Știam numai noi doi. Era un pic ciudat, pentru că nu puteam să mă bucur cu nimeni. Ce mi se pare interesant e că, cu o sea­ră înainte de a afla sexul copi­lului, am visat că o să am un băiat. Primesc un telefon de la clinică a doua zi: „felicitări, doamna Bănică, veți avea un băiețel sănătos!“ Ce poate fi mai frumos decât să ai un bă­iat și o fată! Bine, noi ne bucu­ram oricum! Nici la Sofia nu ne-am dorit ceva anume.

 

V-ați gândit la un nume?

Nu știm cum o să îl cheme. Eu caut nume de foarte mult timp, mă tot gândesc. După ce am făcut-o pe Sofia, mi-am zis că dacă voi mai avea o fetiță, o va chema Anastasia. Nici nu mă gândeam că o să am băiat! Lui Lucian i-ar plăcea Andrei, dar încă ne consultăm. Eu aș vrea două prenume. Vom ve­dea, acum important este să meargă bine sarcina și să fim sănătoși.

 

Cum o să faci cu munca? Cât ai fost însărcinată cu Sofia, ai fost foarte activă.

Eu am muncit inclusiv în pe­rioada asta de trei luni, în care mi-a fost foarte rău. E o sarcină complet diferită față de cea cu Sofia. Doar cine trece prin astfel de situații poate înțelege ce înseamnă să îți fie rău. Ține de organismul fiecărei femei. Dacă cu Sofia sarcina s-a văzut la șase luni, deja la băiețel se vede bine la patru luni. Am avut arsuri gastrice groaznice, mă durea stomacul, aveam stări de leșin, n-am mai putut mânca nimic din ce mâncam eu să­nătos înainte, adică pește, fructe de mare, legume mul­te. Când am aflat că sunt în­sărcinată, m-am dus la nutriționist și mi-am făcut planul, de care m-am ținut fix trei zile, după care mi-a fost așa de rău, că am renunțat. N-am mai putut mânca decât carbohidrați: cartofi, paste, biscuiți și covrigei, ca să îmi oprească aciditatea. Mâncam din oră în oră, motiv pentru care am și luat imediat 3-4 kilograme. Am dormit mai mult în șezut, sprijinită pe multe perne și aveam biscuiți la capul patului. Bine, aveam biscuiți și covrigei în toate bu­zunarele hainelor. Cam așa au fost primele trei luni. Față de sarcina cu Sofia, când n-am simțit nimic și am lucrat până la 7 luni! Bine, și acum am lucrat, dar mi-a fost mai greu. Sofia, din cauza mea e așa zgubilitică, pentru că am purtat-o cu mine pe la con­certe. Când avea opt luni de zile și vedea clipul meu „Sam­ba“ la televizor, începea să se bâțâie. Eu înregistrasem piesa când eram însărcinată cu ea, o auzise de o mie de ori și acum reacționa la ea.

 

La Sofia ai fost o mamă mai panicoasă. Ți-ai pro­pus să fii altfel de data asta?

Am în plan să fiu o mamă normală. Mi-am făcut multe griji la început, fiind o sarcină mai dificilă. Dar sper să nu mai fiu panicoasă cum am fost cu Sofia, când mă tre­zeam la orice scâncet.

 

Te-ai gândit cum vrei să naști?

Asta e o întrebare mai specia­lă pentru mine… având în vedere că la Sofia mi s-a rupt apa în noaptea de dinainte să fiu programată la ceza-riană și până să ajung la spital am simțit niște dureri cumplite. Sunt femei mai pu­ternice care pot duce aceste dureri, sunt și altele care nu pot. Asta e.

 

De câți ani sunteți împreu­nă, tu și Lucian?

De douăzeci de ani. Ne-am căsătorit în 2008. Nu ne-am certat niciodată grav. Dacă ne certam, unul dintre noi ieșea pe ușă și începeam să ne scriem mesaje. Așa ne certam noi: pe WhatsApp. Mulți ani am muncit împreună, am mers împreună peste tot. De ceva timp însă, am un tour manager care se ocupă de mine. Acum mă cert cu tour managerul, nu mă mai cert cu Lucian.

 

Nici el nu știe că ești însăr­cinată?

Nu. Amândoi ne plângem că ne-am îngrășat, el că o să se apuce de sport, eu că mai amân. I-am zis că am pus patru kilograme și el: „da, cel mai rău e că vine vara!“ Mie îmi spui?! Îmi stătea pe limbă să îi zic. În ultima vreme mi-a fost destul de greu să mă îmbrac cu haine care să mă avantajeze. Eu pentru con­certe am rochițele mulate, din latex și acum a trebuit să îmi fac niște rochițe mai largi. N-am vrut să fiu în vizorul presei și să se vorbească prea mult de sarcina mea. M-am gândit să spun cuiva cu care am o relație frumoasă și cu echipa VIVA! am avut întot­deauna compatibilitate. Am vrut să o spun într-un mod frumos. Așa am simțit, că vreau să fac pictorialul acesta, care îmi va rămâne amintire.

 

Pe Sofia ați insistat să o creșteți voi doi și bunicii? Veți căuta bonă pentru cel mic?

Nu ne-am gândit încă. Părinții lui Lucian ne-au aju­tat într-adevăr foarte mult cu Sofia. După ce am născut-o, la două luni de zile, după ce mi s-a oprit lactația, a plecat la mare cu bunicii, să crească la aer curat, sub vița-de-vie, la aerosoli. Făceam naveta, de luni până joi stăteam cu ea la Eforie și în weekend eram la concerte prin țară, pe afară. Am făcut naveta vreo trei ani de zile și mă consumam foar­te tare că nu puteam să fiu lângă ea, așa că am hotărât să o aduc la București, cu tot cu bunici. Tataia o duce, o ia de la școală, o duce la dansuri. Când ești în showbiz, clar ai nevoie de ajutorul cuiva. La noi totul ține de concertele, de evenimentele la care mergi. Pe mine nu poate să mă înlocuiască nimeni. Nu suntem ca artiștii străini care trăiesc de pe urma unui hit toată viața și pot sta liniștiți acasă, pentru că le vin remunerații din drepturile de autor.

Bine, oricum cred că aș înnebuni să stau acasă. Sunt o femeie activă, îmi place să muncesc. Muncesc de mică. Așa m-au crescut ai mei.

 

Așa o educați și pe Sofia?

Sofia e în clasa I acum, e cea mai mică din clasă. Lucian a vrut să o dăm așa repede la școală. E foarte inteligentă și cred că e chiar mai talentată ca mine. E foarte elastică, e contorsionistă, face un dans combinat cu gimnastică, merge la campionate afară, vine cu medalii, deja are mai multe medalii ca mine. E foarte ambițioasă. Are numai FB la școală. A luat odată un B și mi-a spus învățătoarea că a plâns toată ziua. I-am zis: „măi, mamă, viața nu se ter­mină la un B. Nu mi-am do­rit, nici eu, nici taică-tu să ai numai FB pe linie.“ Am în­cercat să o facem să înțeleagă că nu învață pentru noi, ci pentru ea. Nu ne interesează notele, ce îi rămâne în cap contează. De asemenea, nu suntem de acord cu ideea asta: să iei copilul de doi ani în vacanțe cu tine. Păi e vacanță sau ce e?! Noi am în­cercat să ne facem vacanțele singuri. Copilul e foarte mic, nu știe ce se întâmplă în jurul lui. Să iau copilul de un an și să plec cu el în Thailanda, să facem ce?! Anul trecut am fost în Thailanda și nu ne-am pus problema să o luăm cu noi, chiar dacă avea 6 ani. Ce să caute un copil de 6 ani pe un catamaran în Thailan­da? Pe mine m-a agățat maimuța. Îți dai seama ce era dacă o agăța pe ea maimuța: du-te în Phuket, fă-ți vaccin. Nu, mulțumesc! Faci altfel de vacanțe cu copiii. Am fost în Austria și am distrat-o toată ziua într-un parc de distracții. Lucian vrea ca copilul nostru să își dorească să ajungă în alte țări, dar să muncească pentru asta, să nu i se ofere de-a gata. Atunci când ai to­tul, nu îți mai dorești nimic. Sunt mulți părinți care oferă totul. Eu de multe ori am re­fuzat să îi cumpăr Sofiei o ju­cărie. I-am luat într-o zi o păpușă și peste câteva zile, când am fost să luăm cadou pentru o altă fetiță, mai voia una. I-am spus: „nu te supă­ra, am venit să îi luăm cadou prietenei tale, nu ție“. Sun­tem o familie normală, am muncit foarte mult de mici, iar omul care e învățat cu munca apreciază foarte mult ce se întâmplă în viața lui. So­fia e un copil bun. Eu am fost un băiețel, mă cățăram în toți copacii, aveam julituri de sus până jos. Ea e ascultătoare, nu deranjează, nu insistă, nu caută să își pună melodiile.

 

Apropo de telefon, te-am văzut mai devreme făcând live-ul cu fanii tăi pe Face­book. Nu e obositor să fii mereu prezentă pentru ei?

E obositor, dar e și plăcut. Acei oameni care sunt pe pa­gina mea de Facebok de mulți ani, țin la mine și vor să afle lucruri despre viața mea. Mi-am ales meseria asta din plăcere pentru muzică, dar m-am îndrăgostit și de oa­meni, de cei cărora le cânt. Eu, ca om, sunt foarte normal și am vrut să le arăt asta și lor. N-am ascuns-o niciodată. Singurul lucru pe care l-am ascuns în viață a fost această sarcină. Așa cum m-ai văzut pe stradă, pe scenă, așa sunt și acasă, nu am altă față, nu mă schimb, nu vorbesc cu oame­nii diferit. Desigur că există limite. E foarte greu să le răs­pund tuturor, inclusiv celor mai cârcotași. Îmi place să stau de vorbă cu ei, să văd ce vor, întotdeauna țin cont și de părerile lor. Am fani de când eram în Exotic, care, după atâția ani, tot vin să mă vadă. E fascinant!

 

Ce le pregătești fanilor în perioada următoare?

Acum două luni am scos vide­oclipul cu Geørge, „Rain in July“, o piesă care, la fel ca și următoarele single-uri ale mele, a fost special făcută pen­tru piața de afară, de unde am tot avut solicitări în ultima vre­me. Eu voi fi mereu acolo, pentru fanii mei, așa cum i-am obișnuit. Faptul că sunt însăr­cinată din nou nu mă oprește din muncă. Așa cum nu m-am oprit în primele trei luni în care eram praf. Nu mi-a fost ușor, dar a fost o perioadă pes­te care am trecut.

 

ALINA BĂISAN Foto MARIUS BĂRĂGAN

Stilist: SILVIA CRISTESCU

Coafură: CAMELIA NEGREA

Machiaj: ANDRA MANEA

(Make-up artist oficial L’Oréal Paris)

Vestimentație: Andra Andreescu, AFMF, H&M, Pure Lingerie

și garderoba personală

Fotografiile au fost realizate la

Pescariu Sports & SPA.

Mulțumim pentru sprijin!