Ce neadevăruri au spus candidații la prezidențiale în dezbaterea de la Antena 3. Cine și cum a mințit, după verificările de la Factual

Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!

Factual arată că cele cinci declarații false din timpul dezbaterii de la Antena 3 le-au aparținut lui Crin Antonescu și Daniel Funeriu, doi dintre candidații la președinție.

Daniel Funeriu a afirmat greșit că România nu are niciun rol în Strategia de Apărare a Republicii Moldova, până în 2034

Daniel Funeriu, candidatul independent la alegerile prezidențiale 2025, a afirmat, la un moment dat, că „în strategia Națională de Apărare a Republicii Moldova, până în 2034, nu este prevăzut un rol pentru România’. Se pare că declarația lui nu se bazează, de fapt, pe realitate, deoarece documentul menționează România de două ori în această strategie, potrivit Factual, după cum arată și actul.

Mai exact, la punctul 21, se vorbește despre dialogul strategic privilegiat, aprofundat și multidimensional cu țara noastră, în calitate de partener esențial pentru Republica Moldova, în contextul realizării obiectivului național de integrare europeană și al procesului de reformare a sistemului național de apărare al Republicii Moldova.

România e menționată și la punctul 29, care prevede astfel: „Se va intensifica consolidarea parteneriatului strategic privilegiat, profund și multidimensional cu România, în calitate de partener esențial pentru Republica Moldova, inclusiv prin mecanismul comisiei mixte moldo-române în domeniul apărării’.

Daniel Funeriu crede că ultimul document de politică externă al României este de acum 30 de ani, dar nu e așa

Daniel Funeriu a mai susținut, în cadrul dezbaterii, că ultimul document de politică externă al României a fost Pactul de la Snagov din 1995, vechi de 30 de ani, iar acum trebuie să revenim la zi pe plan internațional, printr-un document similar și vizionar.

Însă, în realitate, în ultimele trei decenii, au fost existat și alte cinci acte majore de politică externă semnate în țara noastră, după cum spune echipa de la Factual:

• parteneriatul strategic cu Statele Unite, lansat în 1997 și reînnoit în 2011.

• tratatul de la Timișoara, semnat în 1996 de prim-miniștrii României și Ungariei, a fost un document important de politică externă, care a consfințit angajamentul celor două țări pentru cooperare și bună vecinătate

• un alt tratat pentru cooperare a fost semnat și cu Ucraina, la Constanța, în 1997.

• instrumentul de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO), semnat de președintele Ion Iliescu în 2004, a fost un moment semnificativ în cadrul documentelor esențiale ale politicii externe.

• România a semnat și Tratatul de Aderare la UE în 2005, un alt pas major în consolidarea poziției sale pe plan internațional. Țara a devenit oficial membru al UE în 2007.

Crin Antonescu a mințit când a spus că niciun act semnat când era ministru nu a fost ilegal

În dezbaterea de la Antena 3, Crin Antonescu a spus că niciun act semnat în perioada când era ministru al tineretului și sportului nu înstrăina terenuri ale bazelor sportive și nimic nu a fost ilegal. Însă, o decizie a Curții de Apel București din 2015, nu din 2006 la care face referire Antonescu, arată altceva.

Este exemplul Parcului Herăstrău, care a trecut în proprietatea Biroului de Turism și Tranzacții (BTT) în timpul mandatului de ministru al lui Crin Antonescu și, apoi, BTT a vândut terenul firmei Domino 94 Impex SRL, explică Factual.

Acest lucru îl confirmă decizia Curții de Apel București din 2015. Mai exact, Curtea a emis o decizie prin care declară „nul’ certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis de Ministerul Tineretului și Sportului în favoarea BTT, pentru că au fost încălcate dispoziții legale referitoare la „inalienabilitatea terenului din domeniu public, terenul obiect al acestui certificat fiind domeniu public al unității administrative teritoriale Municipiul București’.

Ba mai mult, Curtea constată că transferul în proprietate privată al acestui teren era interzis de Constituție.

Așadar, actul semnat de Crin Antonescu, emis de Ministerul Tineretului și Sportului, nu este în conformitate cu normele legale, așa cum susținea el în timpul dezbaterii.

De asemenea, Curtea mai constată că terenul în discuție a fost permanent teren de utilitate publică, deci fiind inalienabil, nu putea să facă obiectul transferului de proprietate către BTT SA, astfel că certificatul de atestare a dreptului de proprietate (semnat de ministru – Crin Antonescu) emis în aceste condiții este nelegal.

Crin Antonescu susține că Nicușor Dan și-a mărit salariul, dar CC nu confirmă

La un moment dat, Crin Antonescu a susținut și faptul că Nicușor Dan, primarul din București, și-a mărit salariul la primărie, dar, în realitate, un edil nu își poate crește singur salariul, precizează echipa Factual.

Potrivit Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, primarul unei localități din România nu poate să își mărească de unul singur salariul, aceste decizii venind din partea Guvernului.

Totodată, de menționat e și faptul că nu există un raport al Curții de Conturi care să indice că primarul Capitalei și-ar fi mărit salariul.

Cea mai recentă declarație de avere a lui Nicușor Dan arată că acesta are, din partea Primăriei Municipiului București, un salariu de 24.722 de lei lunar, 296.675 de lei anual. În 2022, primarul general al Capitalei a câștigat 15.510 lei lunar, 186.129 de lei anual.

Crin Antonescu vede un gap la TVA de 8 puncte față de media europeană, dar sunt 30%

Crin Antonescu a vorbit și despre diferența de opt puncte dintre România și media europeană la nivelul gap-ului de TVA, însă aceasta este mult mai mare.

„Cel mai recent raport de la nivel european ne arată că media europeană este de 7%, în timp ce în România decalajul de TVA este de 30,6%. Astfel, afirmația este falsă, întrucât diferența este mult mai mare de 8 procente’, explică cei de la Factual, citați de Libertatea.

Decalajul de TVA este o estimare a taxei neplătite în economie, calculată ca diferență între obligația teoretică de taxă pe valoarea adăugată și taxa efectiv plătită la bugetul de stat.

Valoarea mare a acestui indicator poate evidenția probleme legate de evaziunea fiscală și ineficiența sistemului fiscal.

FOTO: Facebook