După ce România a pierdut procesul cu Pfizer și este obligată să plătească 600 de milioane de euro, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a venit cu o serie de explicații oficiale. Declarațiile sale clarifică atât contextul contractului, cât și pașii următori pe care autoritățile trebuie să îi facă. Rogobete a transmis că, deși decizia tribunalului belgian este executorie, Ministerul Sănătății nu are fonduri pentru a acoperi datoria.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE MARTIE, GRATIS, AICI
Decizia instanței belgiene prin care România este obligată să achite aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer a generat numeroase reacții în spațiul public și politic. Cazul are la bază contractele de achiziție de vaccinuri anti-COVID semnate în 2021, într-o perioadă marcată de incertitudini privind evoluția pandemiei. În urma verdictului, autoritățile de la București trebuie să identifice rapid soluții pentru plata sumei, în condițiile în care impactul bugetar este unul semnificativ. În acest context, ministrul Sănătății a prezentat public poziția instituției și explicațiile legate de situația actuală.
Reacția lui Alexandru Rogobete după ce România a pierdut procesul cu Pfizer și este obligată să plătească 600 de milioane de euro
În cadrul conferinței de presă susținute ieri, Alexandru Rogobete a vorbit atât despre lipsa fondurilor, cât și despre contractul din 2021 și deciziile ulterioare care au dus la pierderea procesului:
„Nu, astăzi Ministerul Sănătăţii nu are această sumă în bugetul de stat’, a transmis acesta.
De asemenea, ministrul a subliniat că că obiectul procesului pierdut de România cu Pfizer a fost contractul semnat în anul 2021, în perioada ministrei USR Ioana Mihăilă.
„Decizia tribunalului se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate și nici livrate, dar sunt parte din contractul semnat în 2021 (…) Ce este greșit – acea cantitate uriașă semnată în mai 2021, care nu avea legătură cu realitatea, nicio estimare medicală sau directă’, a punctat alexandru Rogobete.
Acesta a subliniat că România a decis să nu mai respecte contractul cu Pfizer în timpul mandatului fostului ministru PSD, Alexandru Rafila, dar a menționat și că România nu ar fi avut nevoie de cele 29 de milioane de doze contractate în anul 2021.
„Decizia de a nu mai comanda și a face acele amendamente din 2022 (…) a fost decizia ministrului în funcție la acel moment și a prim-ministrului de la acel moment (…) Ele au fost contractate și conform contractului exista obligația de a fi plătite, chiar dacă nu erau comandate. Este adevărat că în mai 2021 nu știam în ce direcție va merge sau nu pandemia, dar în mai 2021 știam sigur că populația nu se va dubla’, a mai declarat Alexandru Rogobete.
Deciziile și negocierile care au precedat litigiul cu Pfizer
În încercarea de a adapta contractele de vaccinuri la realitatea de după vârful pandemiei, în 2023 au existat discuții și propuneri de ajustare a obligațiilor asumate inițial. La nivel european, Comisia Europeană și Pfizer au agreat un amendament care permitea statelor să reducă numărul de doze și să eșaloneze livrările până în 2026. România nu a fost însă parte din această modificare, alegând să rămână în cadrul contractual inițial, semnat în 2021, ceea ce a menținut obligațiile stabilite atunci.
„Dacă ar fi făcut acest lucru (n. red. Guvernul României să semneze amendamentul), i-ar fi permis să reducă numărul total de doze achiziționate, să reducă volumele care urmau să fie livrate în 2023 și să repartizeze livrarea dozelor rămase pe perioada 2023 până la sfârșitul anului 2026′, arăta Pfizer în plângerea depusă în instanță, potrivit publicației citate.
Autoritățile române au explicat la acel moment că refuzul semnării amendamentului a avut la bază condițiile financiare propuse, fără a detalia impactul exact al acestora. În paralel, Guvernul a solicitat amânarea livrărilor, într-un context în care necesarul de vaccinuri scăzuse semnificativ.
„Solicitarea României este cu atât mai surprinzătoare cu cât a decis să nu adere la Amendamentul (…) care tocmai i-ar fi dat posibilitatea de a reduce volumul de doze achiziționate pentru a fi livrate și de a amâna livrarea dozelor rămase, care i-ar fi permis să facă faţă dificultăţilor invocate’, mai arată compania farmaceutică Pfizer în plângerea obținută de Context.ro în 2024.
În documentele depuse în instanță, compania a menționat și faptul că a încercat evitarea unui litigiu, inclusiv prin propunerea unei medieri la nivel european, însă această etapă nu a mai avut loc, pentru că Executivul „nu a răspuns niciodată’.
În final, acțiunea în justiție a vizat obligarea României la respectarea prevederilor contractuale, inclusiv plata sumelor aferente, la care se adaugă costuri suplimentare – „o dobândă la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte’. Cheltuielile de judecată fuseseră stabilite la 22.500 de euro.