Anul Nou 2026 pe rit vechi - cine îl sărbătorește și de ce

Când pentru mai toată lumea s-a zis cu petrecerea, credincioșii ortodocși de rit vechi celebrează venirea Anului Nou. Doar că ei pun accent mai mult pe tradiția religioasă. Respectând cu stricteţe calendarul ortodox pe stil vechi, lipovenii, rușii, ucrainienii, sârbii, armenii și macedonenii celebrează sărbătorile sfinte de peste an, cu excepţia Învierii Domnului, la o diferenţă de 13 zile faţă de restul creştinilor ortodocşi.

Așa se face că data de 13 ianuarie este Ajunul Revelionului pentru ei. Tot acum se celebrează Tăierea după trup a Mântuitorului, eveniment marcat în calendarul creștin-ortodox pe 1 ianuarie, odată cu ziua Sfântului Vasile cel Mare. Este vorba despre momentul în care pruncul Iisus și-a primit numele, după legea evreiască, după ce a fost circumcis, la 8 zile de la naștere.

Bisericile au decis data sărbătorii

Potrivit calendarului iulian, Anul Nou își face debutul maiestuos abia la 14 zile distanță de cel clasic. Înainte de Hristos, existau două sisteme de calculare a timpului unui an. Unul le aparținea egiptenilor, mai corect, dar nu perfect, de 365 zile. Altul era al romanilor, de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferență de timp de zece zile între aceste două sisteme și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar.

Țările din Europa Răsăriteană au adoptat calendarul gregorian până în 1923. Însă bisericile naționale ortodoxe folosesc în continuare calendarul iulian. La Conferința ortodoxă de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit. Acest calendar este format dintr-o parte solară, care este și va fi similară cu calendarul gregorian până în anul 2800 și o parte lunară, cu ajutorul căreia se calculează astronomic Paștele la Ierusalim.

Toate bisericile ortodoxe au refuzat partea lunară, continuând astfel sărbătorirea Paștelui conform calendarului iulian, (Biserica Ortodoxă Finlandeză îl folosește pe cel gregorian pentru sărbătorirea Paștelui). Așadar, principala diferență dintre calendarele iulian și gregorian este că un an mediu în calendarul iulian este de 365,25 zile, în timp ce un an mediu în calendarul gregorian este de 365,2425 zile.

Cine celebrează Anul Nou 2026 pe rit vechi

Calendarul gregorian este calendarul normal pe care îl folosim în prezent pentru a determina data. Calendarul iulian a fost folosit din 46 î.Hr. până în 1582. A fost înlocuit cu calendarul gregorian. În calendarul iulian, a existat un an bisect la fiecare patru ani. Conform calendarului gregorian, un an care este exact divizibil cu 4 este un an bisect. În calendarul gregorian un an care este divizibil 100 este un an bisect numai dacă este și exact divizibil cu 400.

Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, precum și Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu exceptia Vatopedului, se numesc „pe stil vechi'. Și asta pentru că prăznuiesc toate sărbătorile după vechiul calendar, adica după „stilul vechi'. Printre cei care sărbătoresc pe rit vechi se numără mai multe biserici ortodoxe și comunități creștine din întreaga lume. În mod specific, această tradiție este respectată de bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Ucraina, Georgia, Macedonia de Nord, și de anumite biserici ortodoxe din Muntenegru, Moldova și Belarus.

De asemenea, ortodocșii din Țările Baltice și din unele regiuni ale Poloniei continuă să respecte acest calendar. Comunitățile creștine din Orientul Mijlociu, precum unele biserici din Egipt (copți) și Etiopia, celebrează Crăciunul pe rit vechi 2026 și nu numai. În aceste regiuni, tradițiile locale și semnificația religioasă a sărbătorii se îmbină pentru a marca Nașterea Domnului.

Cum se sărbătorește Anul Nou 2026 pe rit vechi

Anul Nou 2026 pe rit vechi, la fel ca și ceilalți ani, este un prilej de bucurie. Numai că adepții acestui rit țin mai mult la partea religioasă a sărbătorii. Crăciunul și Anul Nou nu sunt doar prilej de distracţie la ortodocșii de rit vechi. Acestea sunt, în primul rând, sărbători sfinte, când se merge la biserică. Iar, din bătrâni, cuvântul lui Dumnezeu este literă de lege.

În Ajun de An Nou, noaptea e prilej de magie pentru tinerii macedoneni. Se coc cozonacii, se mănâncă linte și carne de porc, pentru un An Nou bun și prosper. Dacă, Doamne ferește, se sparge vreun vas în Noaptea dintre Ani ori se întâmplă să strănuți e semn rău și la ei.

Pe 14, de Anul Nou 2026 pe rit vechi, se sărbătoreşte Sfântul Vasile. Este un prilej cu care sârbii se bucură de gustul inconfundabil al prăjiturilor tradiţionale numite „vasiliţe’. Un obicei al macedonenilor este „datul la grindă’, în dimineaţa Anului Nou, când nepoţeii merg la bunici. Acolo, primesc în dar un colac pus la gât și o sorcovă în mână. Apoi sunt ridicați spre cer, în încăpere, cu urale.

13 cu noroc

Tăierea după trup a Mântuitorului este o sărbătoare mai puțin cunoscută la noi. Și asta pentru că data celebrării ei în calendarul creștin-ortodox, 1 ianuarie, coincide cu celebrarea Sfântului Vasile cel Mare. Însă, pentru cei ce respectă cu sfințenie canoanele Legii Vechi, precum armenii, macedonenii sau sârbii, 13 și 14 ianuarie au importanța lor.

Cărțile spun că, după 8 zile de la naşterea Pruncului Sfânt, Maica Sa, însoțită de Iosif, L-a dus să fie tăiat împrejur, după legea evreiască. Și i-au dat atunci numele Iisus. Sfânta Fecioară a primit viitorul nume al Pruncului, înainte de zămislirea Lui, prin îngerul Gavril.

Tăierea împrejur este, de fapt, botezul biblic, specific evreilor, la venirea pe lume a băieților, constând în circumcizie. Ritualul, practicat și în zilele noastre la nou-născuți, are rolul de a alunga Păcatul, de a arăta supunere față de Legea Veche a lui Moise sau Vechiul testament.

Tradiții și obiceiuri de Anul Nou 2026 pe rit vechi

13 ianuarie este Ajunul Revelionului sârbesc, mecedonean, lipovenesc, armenesc, rusesc, ucrainian, al tuturor păstrătorilor de rit vechi ortodox. Și fiecare popor își are datinile păstrate din străbuni cu sfințenie.

Așa petrec basarabenii

Tradițiile de Anul Nou 2026 pe rit vechi și în toți anii la românii basarabeni sunt asemănătoare cu ale noastre. Pe 13 ianuarie, înainte să apună soarele, se pun pe un platou undeva în casă 12 legume și fructe, care reprezintă bogăția pământului. Pe vremuri, de bază era fasolea, căci, fiind multe boabe, sugerează un an nou cu mulți bani.

Și varza era importantă. Cu cât mai multe foi avea, cu atât mai multe rochițe noi aveau să aibă fetele din casă. Tot în ajun se cocea un colac mare pentru urătorii care veneau cu ‘Plugul cel Mare’. Si încă unul în forma de 8, care se punea la icoană și se ținea până primăvara, de sărbătoarea Sfinților. Mâncarea de pe masa de Anul Nou este mai ușoară ca cea de Crăciun, conținând preponderent carne de pasăre.

Ca și la noi, în ajun de An Nou, pe 13 ianuarie, se merge cu ¨uratul¨. Cât este încă lumină afară ură copiii. După lăsarea întunericului, ies tinerii, iar după miezul nopții, pornesc adulții. Aceștia din urmă se deghizează fie în animale, fie pur și simplu își vopsesc fața cu cenușă, cu cărbune sau cu creioane colorate.

Pe 14 ianuarie, când este Anul Nou 2026 pe rit vechi, copiii merg cu semănatul. Aruncă cu orez în casele gazdelor și strigă ¨Sănătate nouă și la anul cu sănătate! La anul și la mulți ani!¨ Nici măcar adulții nu ies din casă în prima zi de an nou fără orez sau grâu în buzunare. La oricine se merge în casă, trebuie semănat. Boabele se strâng a doua zi și se dau la animale.

Obiceiuri la rușii lipoveni

Ruşii lipoveni din judeţele Galaţi sau Tulcea încă păstrează obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători – clătite cu brânză sau cu carne, vărzări, piroşti/piroşte (un fel de colţunaşi umpluţi cu cartofi, varză, carne tocată, brânză sau fructe, care se fierb ori se prăjesc), cozonac, cârnaţi, sarmale. În ajunul anului nou de rit vechi se transmit mesaje de anul nou rudelor, prietenilor, colegilor, persoanelor apropiate. Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză („vareniki’) şi alte specialităţi ruseşti.

Lipovenii de pe la noi se desfată și cu jarkovia’, o mâncare ce necesită măiestrie în arta culinară. Căci numai carnea de pe pulpa porcului se potriveşte cu mirodeniile cu care se combină castraveţii, neapărat muraţi în saramură. Nici lapşa’ nu e mai prejos. Că deh, doar muncesc gospodinele la tăiţeii fini, obligatoriu făcuţi în casă, încă din perioada postului. Este vorba despre zeama de găină’, o supă specifică, numai pe masa de sărbătoare a lipovenilor putând fi întâlnită.

Sârbii se distrează

Una dintre tradiţiile sârbilor din Banat este de a sparge, trântind pe podea, paharele din care au băut prima şampanie în noul an, pentru a fi sănătoşi tot anul. Vedeta mesei este o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: wikipedia.org, jurnal.md,

Citește și Mesaje de Anul Nou – cele mai frumoase urări de Revelion