De ce dormim mai rău în prima noapte la hotel. Explicația specialiștilor arată că vina aparține unui reflex străvechi de protecție, prin care mintea noastră rămâne parțial alertă pentru a supraveghea spațiile necunoscute, transformând prima seară petrecută departe de casă într-o stare mult mai puțin odihnitoare.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE IULIE, GRATIS, AICI
VEZI ȘI ACEST VIDEO VIVA!:
Cuprins
- 1 De ce dormim mai rău în prima noapte la hotel
- 2 Ce explicații au oferit specialiștii
- 3 Ce trebuie să faci pentru ca somnul să fie mai puțin afectat în prima noapte într-un loc nou
Câteva ore pierdute, stări frecvente de trezire și o senzație continuă de oboseală: odihna din prima seară petrecută departe de casă este rareori una reușită. Oamenii de știință arată că vina aparține unui reflex străvechi de protecție, prin care mintea rămâne parțial alertă pentru a supraveghea spațiile necunoscute.
Citește și: De ce unele fructe se coc mai repede lângă banane
Cuprins
De ce dormim mai rău în prima noapte la hotel
Schimbarea patului în timpul vacanțelor sau al călătoriilor de afaceri vine adesea la pachet cu o stare neplăcută de oboseală. Chiar dacă salteaua este extrem de confortabilă, iar camera este silențioasă, odihna din prima seară petrecută departe de casă este de cele mai multe ori de o calitate mult mai slabă.
Experții în domeniul somnului susțin că această reacție reprezintă o moștenire din trecutul nostru îndepărtat. Mintea noastră percepe spațiile necunoscute drept posibile surse de pericol. Din acest motiv, jumătate din creier rămâne într-o stare de veghe ușoară pentru a supraveghea împrejurimile.
Cercetătoarea Anne Wick, de la instituția de învățământ superior din Freiburg, consideră că această atenție sporită este doar un modul automat de apărare în medii necunoscute.
Citește și:„Brain fog': Cum explică neurologii stările de confuzie și deciziile pripite pe timp de caniculă
Analizele arată că lobul frontal, adică regiunea care gestionează odihna adâncă, își păstrează o activitate ridicată. Profesorul Ahmad Mayeli, de la Universitatea din Pittsburgh, compară această stare cu modul în care se odihnesc viețuitoarele acvatice, menționând că pierdem aproximativ jumătate de oră de odihnă din cauza stării de alertă.
„Se poate spune că, la fel ca la delfini, o parte a creierului rămâne trează în timpul somnului’, a explicat Ahmad Mayeli.
Ce explicații au oferit specialiștii
Reacția diferă foarte mult în funcție de etapa de viață. Astfel, copiii, tinerii aflați la adolescență și persoanele în vârstă resimt cel mai puternic această stare de veghe. Adulții tineri, trecuți de 20 de ani, reușesc să se adapteze cel mai ușor.
Pe lângă motivele biologice, somnul este dat peste cap de oboseala adunată pe drum și schimbările de fus orar, mici detalii din cameră, cum ar fi LED-urile clipitoare ale aparatelor electronice și starea de tensiune dacă locuiți la gazde sau la cunoștințe mai puțin apropiate.
Totuși, există și excepții. Persoanele care suferă de insomnie cronică acasă pot avea o surpriză plăcută și pot adormi mai ușor într-un spațiu nou, deoarece nu îl asociază cu frustrările zilnice. În schimb, persoanele predispuse la anxietate au de suferit.
Psihologul Lisa Strauss punctează că teama de a nu putea adormi devine exact motivul pentru care rămânem cu ochii deschiși toată noaptea.
„Devine o profeție care se autoîndeplinește – grija dacă vei reuși să dormi este exact ceea ce te ține treaz’, a spus psihologul.
Ce trebuie să faci pentru ca somnul să fie mai puțin afectat în prima noapte într-un loc nou
Pentru ca somnul să fie mai puțin afectat în prima noapte într-un loc nou, specialiștii recomandă păstrarea unei rutine cât mai constante. Este bine să mergi la culcare la aceeași oră, să ai un dormitor răcoros și fără lumină și să nu stai pe telefon sau alte ecrane înainte de culcare. Aceste obiceiuri pot fi începute chiar cu câteva zile înainte de plecare.
Odată ajuns la destinație, acomodarea poate fi mai ușoară dacă petreci puțin timp în noul pat făcând lucruri relaxante, cum ar fi cititul. Și obiectele pe care le folosești acasă, precum perna sau pătura preferată, pot ajuta la crearea unei senzații de confort.
În cazul persoanelor care devin foarte anxioase, Strauss recomandă exercițiile de vizualizare. Acestea presupun să îți imaginezi un loc în care te simți bine și liniștit, de exemplu o plajă sau un traseu prin natură. Repetarea unor mesaje pozitive poate contribui, de asemenea, la reducerea stării de alertă.
„Să știi că ești în siguranță. Să știi că ești iubit. Să fii în pace. Este ușor să recuperezi o oră sau două de somn pierdut într-o noapte’, a spus acesta.
Sursa foto: Imaginea a fost creată cu ajutorul AI.