Zile libere în caz de deces al rudelor – părinți, bunici, socri, frați

Moartea unei persoane dragi este un eveniment dureros, care vine la pachet nu doar cu încărcătura emoțională și spirituală, ci și cu responsabilități practice și administrative. În România, legislația muncii prevede anumite zile libere plătite pentru angajații care trec printr-un astfel de moment. Tocmai pentru a le oferi timpul necesar să participe la ritualurile de înmormântare și să își gestioneze doliul. Așa că e important să știi la câte zile libere în caz de deces al rudelor ai dreptul.

Ce spune Codul Muncii despre zile libere în caz de deces al rudelor

Zile libere în caz de deces al rudelor în România reprezintă un drept legal și firesc al salariaților, menit să le ofere timpul necesar pentru a trece prin momente dificile. Astfel, potrivit Articolelor 139 și 152 din Codului Muncii, toți angajații beneficiază de zile libere plătite atât la sărbătorile legale, cât și în anumite situații speciale. Aceste zile libere sunt considerate concediu pentru evenimente familiale deosebite, nu fac parte din concediul de odihnă și sunt plătite integral de către angajator. În plus, trebuie să fie prevăzute în contractul colectiv de muncă.

Este important ca atât salariații, cât și angajatorii să cunoască aceste prevederi legale, pentru a evita tensiuni și neînțelegeri într-un moment deja dificil. De altfel, sunt obligatorii și documentele justificative. În plus, angajatorul poate acorda mai multe zile libere prin regulament intern sau contract colectiv.

Zile libere oficiale

Zilele de sărbătoare legale în care nu se lucrează în România sunt:

– 1 și 2 ianuarie – Anul Nou
– 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza
– 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Romane
– Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui Ortodox
– prima și a doua zi de Paști Ortodox
– 1 mai – Ziua Muncii
– 1 iunie – Ziua Copilului
– prima și a doua zi de Rusalii
– 15 august – Adormirea Maicii Domnului
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României
– 1 decembrie – Ziua Națională a României
– 25-26 decembrie, prima și a doua zi de Crăciun
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

Acordarea zilelor libere se face de către angajator. Persoanele angajate care trebuie să lucreze în zilele considerate libere primesc un plus salarial. Iar ziua lucrată este plătită dublu, în conformitate cu legislația în vigoare. Când anumite evenimente din viața angajatului apar în timpul efectuării concediului de odihnă, acesta din urmă se suspendă. Și va continua după efectuarea zilelor libere plătite.

În conformitate cu prevederile din Codului muncii, cei care nu pot beneficia de zile libere la sărbătorile legale vor fi recompensați prin zile libere, acordate în următoarele 30 de zile de către angajator. În cazul în care nu se acordă, angajații beneficiază de un spor ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Angajatorii care nu respectă prevederile legii privind zilele libere legale riscă amenzi usturătoare.

Zile libere pentru evenimente deosebite

Când vine vorba despre evenimente deosebite din viața persoanelor angajate, se acordă și în aceste situații zile libere plătite. Prin evenimente deosebite se înțelege căsătoria, nașterea unui copil, dar și nefericitele momente ale decesului rudelor.

Potrivit Articolului 152 din Codul Muncii, „În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă. Evenimentele familiale deosebite și numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern’. Angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă și din contractele individuale de muncă.

Care sunt evenimentele speciale din familie

Așadar, toți angajații au dreptul să primească zile libere plătite pentru evenimente speciale în familie sau pentru alte situații după cum urmează:

-5 zile lucrătoare la căsătoria salariatului

-5 zile lucrătoare la nașterea unui copil, la care se adaugă încă 10 dacă angajatul a făcut cursuri de puericultură

-3 zile libere la căsătoria unuia dintre copiii salariatului

-5 zile la schimbarea locului de muncă sau a reședinței

-3 zile la schimbarea domiciliului în aceeași localitate

-o zi pentru îngrijirea copilului bolnav în cazul familiilor cu maximum 2 copii și două zile pentru cei care au minimum 3 copii.

-30 de zile concediu fara plată pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior.

Zile libere în caz de deces al rudelor

Același articol din Codul Muncii menționat anterior prevede acordarea a 3 zile libere plătite pentru decesul soțului, copilului, părinților sau socrilor. În caz de deces al altor rude apropiate, precum bunicii, frații sau surorile, se acordă numai o zi liberă.

Angajatul este obligat să prezinte documente justificative. Zilele libere sunt plătite și nu afectează concediul de odihnă. De menționat că, dacă angajatul se află în concediul de odihnă în momentul evenimentului nefericit, concediul acestuia se va prelungi cu zilele aferente stipulate în Codul Muncii.

Aceste zile libere în caz de deces al rudelor depind de gradul de rudenie al angajatului cu defunctul. Dar și de regulamentul intern sau de contractul colectiv de muncă din instituția unde este angajat. Astfel, unele companii pot fi mult mai generoase cu zilele libere în caz de deces al rudelor angajaților, respectându-le doliul.

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează în practică, să luăm câteva exemple. În cazul în care unui angajat îi moare bunicul, salariatul are dreptul legal de a primi o zi liberă. Însă, angajatorul poate fi mai generos, acordând până la 3 zile libere. Dacă ruda decedată a locuit în alt județ sau chiar în altă țară, angajatorul poate aproba concediu de odihnă sau concediu fără plată suplimentar.

Pe de altă parte, dacă angajatul nu prezintă documente justificative, precum certificatul de deces, dar lipsește de la locul de muncă, zilele respective pot fi considerate absențe nemotivate.

Ce înseamnă rudele

Potrivit Codului civil, „rudenia firească este legătura bazată pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. Rudenia civilă este legătura rezultată din adopția încheiată în condițiile prevăzute de lege.’

Din punct de vedere legal, rudenia este „în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă. Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun’.

Gradul de rudenie se stabileşte astfel:

a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea.

b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.

Drept urmare, soțul și soția, socrii și cumnații nu sunt rude. Dar se consideră afini, potrivit legislației. Cu toate astea, zilele libere se acordă în special pentru decesele din familia nucleară (soț, copii, părinți). Dar și pentru rude apropiate de gradul II, în funcție de politica firmei.

Drepturi referitoare la zile libere în caz de deces al rudelor

În România, anumite contracte colective de muncă prevăd drepturi suplimentare pentru salariați. Spre exemplu, în unele sectoare de activitate, se acordă până la 5 zile libere pentru decesul unei rude de gradul I. În alte cazuri, se poate oferi și un sprijin financiar pentru cheltuielile de înmormântare. Astfel, este important ca fiecare salariat să consulte regulamentul intern și contractul colectiv aplicabil.

Drepturile și obligațiile angajatului

Angajatul are dreptul să solicite zilele libere conform legii. Dar este obligat să informeze angajatorul cât mai repede posibil. Și trebuie să prezinte documentele justificative (certificat de deces sau adeverință). De asemenea, poate solicita concediu suplimentar (plătit sau neplătit), în funcție de situație.

Drepturile și obligațiile angajatorului

Angajatorul are obligația să acorde zilele libere minime prevăzute de lege. Și nu poate refuza cererea justificată. Dar poate stabili, prin regulament intern, mai multe zile libere. Și are dreptul să solicite documente justificative pentru acordarea acestora.

Documente care trebuie prezentate angajatorului

Pentru a beneficia de aceste zile libere în caz de deces al rudelor, angajatul trebuie să depună la departamentul de resurse umane un document justificativ. De obicei, este solicitat certificatul de deces în copie sau se cere o adeverință de la preot/primărie care confirmă decesul. În plus, se depune o cerere scrisă către angajator, prin care se solicită acordarea zilelor libere.

În cazul în care ruda decedată se află în străinătate, este nevoie de certificatul de deces emis de autoritățile din străinătate. Trebuie tradus și legalizat, dacă este cazul. Sau se pot aduce documente eliberate de ambasadă ori consulat. Fără aceste documente, angajatorul poate refuza acordarea zilelor libere plătite, iar absențele ar putea fi considerate nemotivate.

Câte zile libere în caz de deces al rudelor se acordă în alte țări

România se aliniază majorității țărilor europene, cu 3 zile libere plătite pentru rude de gradul I. Țări precum Portugalia și Franța oferă mai multe zile decât România. Regatul Unit al Marii Britanii și SUA nu au o reglementare unitară, dar companiile acordă, în general, 3–5 zile.

Țările nordice se bazează mai mult pe contracte colective, dar sprijinul pentru salariați este, în practică, generos. Astfel, deși există diferențe de la o țară la alta, majoritatea statelor recunosc importanța sprijinirii angajaților în momentele de pierdere, prin acordarea de zile libere speciale.

În ceea ce privește spațiul comunitar, în Uniunea Europeană nu există o directivă europeană unică privind zilele libere pentru deces. Dar majoritatea statelor membre prevăd concediu special pentru evenimente familiale deosebite. Numărul de zile diferă semnificativ de la o țară la alta.

În Franța, legislația prevede, ca și la noi, 3 zile libere pentru decesul rudelor de gradul I și o zi pentru cele de gradul al II-lea și afini. Totuși, în cazul decesului unui copil minor, legislația franceză prevede un concediu suplimentar de până la 7 zile.

Codul Muncii german nu specifică exact numărul de zile, dar legislația muncii și contractele colective prevăd în general două zile libere plătite pentru decesul unei rude apropiate (soț, copil, părinte). Multe companii din Germania includ în contractul colectiv până la 5 zile libere în caz de deces.

Italia acordă 3 zile libere plătite ca „permessi retribuiti’ (concedii plătite speciale), indiferent de gradul de rudenie. Același lucru se întâmplă și în Spania, sub denumirea de „permisos retribuidos’. Numai că acolo se acordă numai două zile plătite. Durata se poate mări până la 4 zile dacă este nevoie de deplasare în altă localitate.

Marea Britanie se difereniază prin faptul că, pe lângă zilele libere plătite peste tot, sprijină o categorie aparte de angajați. În cazul decesului unui copil sub 18 ani sau al unui făt născut mort după 24 de săptămâni de sarcină, părinții au dreptul la 2 săptămâni de „Parental Bereavement Leave’ plătite parțial.

Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: legislatiamuncii.ro, zileliberelegale.com, zileliberelegale.ro

Citește și Superstiții legate de înmormântare la români