PRP: ce este „terapia vampir” și pentru cine poate fi potrivită

.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Denumirea de „terapie vampir' poate suna spectaculos, însă în spatele ei se află o procedură medicală relativ simplă ca principiu: utilizarea plasmei obținute din propriul sânge al pacientului.

PRP vine de la Platelet-Rich Plasma — plasmă bogată în trombocite. Procedura este utilizată în diferite domenii medicale, iar în dermatologie și medicina estetică poate fi inclusă în protocoale destinate rejuvenării pielii sau, în anumite situații, tratării căderii părului.


Popularitatea PRP a crescut tocmai pentru că nu urmărește să adauge volum sau să schimbe proporțiile feței, ci folosește componente obținute din sângele pacientului pentru a susține procesele naturale de reparare tisulară.

În cadrul R1 Aesthetic Clinic din București sunt disponibile tratamente de rejuvenare și proceduri PRP, selecția tratamentului fiind realizată în funcție de zona vizată, caracteristicile pielii și obiectivul pacientului.

Ce înseamnă PRP și de unde vine denumirea de „terapie vampir’?


PRP înseamnă plasmă bogată în trombocite.

Pentru realizarea procedurii se recoltează o cantitate de sânge de la pacient, într-un mod similar unei recoltări pentru analize. Sângele este apoi procesat prin centrifugare pentru separarea diferitelor componente.

Este obținută astfel o fracție de plasmă cu o concentrație crescută de trombocite, care poate fi administrată ulterior în zona tratată.

Trombocitele sunt cunoscute în special pentru rolul lor în coagulare, dar conțin și factori implicați în procesele de reparare și regenerare tisulară.

De aici provine interesul pentru utilizarea PRP în dermatologie și medicina regenerativă.

Denumirea populară de „terapie vampir’ vine pur și simplu din faptul că procedura începe cu recoltarea propriului sânge al pacientului. Nu este însă reinjectat sângele integral, ci fracția de plasmă pregătită prin centrifugare.

Mai multe informații despre modul de realizare al procedurii și indicațiile sale pot fi găsite în prezentarea dedicată tratamentului PRP – Terapia Vampir.


Pentru ce poate fi utilizat PRP la nivelul feței?

În medicina estetică, PRP este utilizat mai ales atunci când obiectivul principal este îmbunătățirea calității pielii și susținerea proceselor naturale de regenerare.

În funcție de evaluarea medicală, poate fi luat în considerare în protocoale destinate:

  • unui ten cu aspect tern sau obosit;
  • texturii neuniforme a pielii;
  • liniilor fine;
  • pierderii progresive a elasticității;
  • pielii cu aspect deshidratat sau lipsit de vitalitate;
  • anumitor protocoale de rejuvenare facială.

Un aspect important este că PRP nu funcționează precum un filler.

Nu este injectat pentru a crea volum în pomeți, bărbie sau buze și nu are rolul toxinei botulinice de a reduce temporar activitatea anumitor mușchi faciali.

Obiectivul este diferit: îmbunătățirea progresivă a calității țesutului.

PRP poate înlocui acidul hialuronic sau Botoxul?

Nu. Sunt tratamente cu mecanisme și indicații diferite.

Toxina botulinică este utilizată în special pentru ridurile influențate de activitatea musculară.


Fillerele cu acid hialuronic pot fi folosite, în funcție de indicație, pentru volumizare, conturare, susținere sau corectarea anumitor proporții faciale.

PRP este orientat mai degrabă către calitatea pielii și procesele de regenerare.

Așadar, o persoană care dorește să corecteze pierderea de volum nu ar trebui să se aștepte ca PRP să producă efectul unui filler.

La fel, o persoană care dorește diminuarea ridurilor de expresie produse de contracția musculaturii poate avea nevoie de o abordare diferită.


În medicina estetică modernă, alegerea procedurii pornește de la problema care trebuie tratată, nu de la popularitatea tratamentului.

Dr. Raluca Harnagea, medic specialist dermatologie și estetică medicală și fondatoarea R1 Aesthetic Clinic din București, își desfășoară activitatea în zona tratamentelor minim invazive și a rejuvenării faciale, unde selecția procedurii este adaptată particularităților fiecărui pacient.

Cum se desfășoară o ședință PRP?

Protocolul poate varia în funcție de zona tratată și de sistemul utilizat, dar etapele principale sunt asemănătoare.


1. Evaluarea medicală

Înainte de tratament sunt discutate obiectivele pacientului, istoricul medical, eventualele tratamente urmate și posibilele contraindicații.

Această etapă este importantă deoarece faptul că PRP utilizează sângele propriu nu înseamnă că tratamentul este automat potrivit pentru orice persoană.

2. Recoltarea sângelui

Se recoltează o cantitate de sânge venos într-un sistem destinat pregătirii PRP.

3. Centrifugarea

Proba este introdusă într-o centrifugă, unde componentele sângelui sunt separate.


Scopul este obținerea fracției plasmatice care va fi utilizată în tratament.

4. Pregătirea zonei

Zona este curățată și pregătită pentru procedură. În funcție de protocol și sensibilitatea pacientului, poate fi utilizată o metodă de reducere a disconfortului.

5. Administrarea PRP

Plasma pregătită poate fi administrată prin microinjecții în zona vizată.

În anumite protocoale, PRP poate fi asociat și cu alte proceduri, însă indicația trebuie stabilită individual.

Procedura este dureroasă?

Percepția durerii diferă de la persoană la persoană.

Recoltarea sângelui este similară celei realizate pentru analize, iar administrarea prin microinjecții poate produce senzații de înțepătură sau disconfort local.

În funcție de zona tratată poate fi utilizată anestezie topică sau alte metode pentru creșterea confortului.

Procedura este minim invazivă, dar nu trebuie prezentată ca fiind complet lipsită de disconfort.

Cum arată pielea după tratament?

După procedură pot apărea temporar:

  • roșeață;
  • sensibilitate;
  • mici zone de umflare;
  • echimoze în punctele de injectare;
  • senzație de tensiune sau sensibilitate locală.

Aceste reacții sunt de obicei temporare.

Medicul oferă recomandări privind îngrijirea pielii după procedură, iar acestea trebuie respectate pentru reducerea iritației și protejarea zonei tratate.

În cât timp apar rezultatele?

PRP nu este un tratament care urmărește un rezultat vizibil instantaneu.

Modificările, atunci când apar, sunt progresive deoarece procedura este orientată către procese biologice de regenerare.

Unele persoane pot observa în timp o îmbunătățire a luminozității sau texturii pielii, însă răspunsul diferă de la pacient la pacient.

Rezultatul depinde de:

  • vârstă;
  • calitatea inițială a pielii;
  • zona tratată;
  • obiectivul procedurii;
  • protocolul utilizat;
  • numărul de ședințe;
  • răspunsul biologic individual.

Din acest motiv, nu există un număr universal de ședințe potrivit pentru toată lumea.

Este PRP potrivit și pentru căderea părului?

PRP este utilizat și la nivelul scalpului.

În anumite forme de subțiere a părului, inclusiv în unele cazuri de alopecie androgenetică, poate fi inclus într-un plan terapeutic după evaluarea medicală.

Este însă important ca procedura să nu fie folosită înainte de stabilirea cauzei căderii părului.

Căderea părului poate apărea din numeroase motive:

  • alopecie androgenetică;
  • efluviu telogen;
  • alopecie areata;
  • carențe nutriționale;
  • afecțiuni endocrine;
  • stres fiziologic;
  • anumite medicamente;
  • afecțiuni inflamatorii ale scalpului.

Un tratament PRP nu corectează automat toate aceste cauze.

De aceea, diagnosticul trebuie să fie primul pas, iar tratamentul trebuie ales ulterior.

Pentru cine poate fi potrivit PRP facial?

PRP poate fi luat în considerare de persoanele care își doresc îmbunătățirea progresivă a calității pielii și preferă o procedură care nu urmărește modificarea volumelor faciale.

Poate fi discutat atunci când există:

  • aspect tern al pielii;
  • textură neuniformă;
  • linii fine;
  • pierderea ușoară a elasticității;
  • semne progresive de fotoîmbătrânire;
  • dorința unei proceduri de rejuvenare cu rezultat discret și progresiv.

Indicația trebuie însă stabilită medical.

Faptul că o persoană observă unul dintre aceste semne nu înseamnă automat că PRP este cea mai bună procedură pentru ea.

Cine nu este candidatul ideal pentru Terapia Vampir?

Există situații în care PRP poate fi contraindicat sau tratamentul trebuie amânat.

Printre acestea se pot afla:

  • infecții active;
  • inflamație importantă în zona tratată;
  • anumite tulburări de coagulare;
  • trombocitopenie;
  • unele afecțiuni hematologice;
  • anemie severă;
  • anumite afecțiuni sistemice necontrolate;
  • anumite boli oncologice;
  • administrarea unor medicamente care influențează coagularea;
  • sarcina sau alăptarea, în funcție de recomandarea medicului.

Pacientul trebuie să informeze medicul despre medicamentele, suplimentele și afecțiunile existente.

Tratamentul anticoagulant sau alte medicamente prescrise nu trebuie întrerupte din proprie inițiativă înaintea procedurii.

Dacă este făcut din propriul sânge, înseamnă că PRP nu are riscuri?

Nu.

Acesta este unul dintre cele mai frecvente mituri legate de PRP.

Faptul că materialul utilizat este autolog — adică provine din organismul pacientului — reduce anumite riscuri asociate introducerii unor substanțe străine.

Dar procedura presupune totuși recoltare, procesare și injectare.

Ca orice procedură injectabilă, necesită:

  • tehnică sterilă;
  • materiale adecvate;
  • respectarea protocolului;
  • selecția corectă a pacientului;
  • pregătire medicală.

Pot apărea reacții locale precum durere, sensibilitate, umflare sau echimoze, iar indicația trebuie stabilită după evaluare.

Câte ședințe PRP sunt necesare?

Nu există o schemă universală.

Numărul ședințelor și intervalul dintre acestea depind de indicație și de răspunsul pacientului.

Pentru rejuvenarea facială, medicul poate recomanda un protocol în mai multe etape și ulterior ședințe de întreținere, dacă acestea sunt considerate utile.

În cazul scalpului, schema poate fi diferită.

Din acest motiv, ofertele de tip „un anumit număr de ședințe funcționează pentru toată lumea’ trebuie privite cu precauție.

PRP poate fi combinat cu alte tratamente?

În anumite situații, da.

În funcție de obiectiv, PRP poate fi inclus într-un protocol care conține și alte proceduri de rejuvenare.

De exemplu, medicul poate lua în considerare asocierea cu:

  • microneedling;
  • mezoterapie;
  • anumite tratamente laser;
  • alte proceduri destinate calității pielii.

Însă mai multe tratamente nu înseamnă automat un rezultat mai bun.

Asocierile trebuie să aibă o indicație clară și să țină cont de timpul necesar recuperării pielii.

PRP nu este „magie’, ci o procedură care trebuie indicată corect

Denumirea de „terapie vampir’ și popularitatea procedurii în social media pot crea impresia unui tratament spectaculos cu rezultate garantate.

Realitatea medicală este mai nuanțată.

PRP este o procedură interesantă tocmai prin faptul că utilizează componente obținute din sângele pacientului și poate fi integrată în anumite protocoale de rejuvenare sau tratament al scalpului.

Nu înlocuiește însă automat Botoxul, fillerele, tratamentele laser sau terapiile medicale pentru alopecie.

Întrebarea corectă înaintea procedurii nu este doar:

„PRP funcționează?’

ci:

„Este PRP tratamentul potrivit pentru problema pe care vreau să o corectez?’

Răspunsul trebuie stabilit prin evaluare medicală, ținând cont de indicație, caracteristicile pielii sau scalpului și rezultatul care poate fi obținut realist.

Sursa foto: r1 aesthetic clinic