Datele celui mai recent studiu sindicalizat Ipsos – „Global Perceptions of Obesity Study' – indică faptul că românii supraponderali sau care trăiesc cu obezitate percep această afecțiune diferit față de participanții din celelalte 13 țări analizate, printre care Italia, Spania, Mexic, Brazilia și Coreea de Sud.
În România, persoanele supraponderale sau care trăiesc cu obezitate resimt mai puțin presiunea socială legată de aspectul fizic. Doar 17% dintre respondenții cu obezitate spun că se confruntă cu judecăți privind felul în care arată, comparativ cu media globală de 35%. În același timp, 23% declară că se simt confortabil sau mai puțin stânjeniți de propria greutate, față de 35% la nivel global în rândul persoanelor cu obezitate.
Pe de altă parte, în România se observă un nivel mai ridicat de conștientizare a efectelor obezității. Această afecțiune, considerată cronică, progresivă și recidivantă, dar care poate fi prevenită și tratată, este corelată cu un nivel mai crescut de îngrijorare privind sănătatea. Astfel, 41% dintre persoanele cu obezitate intervievate de Ipsos afirmă că își fac frecvent griji în legătură cu posibilele probleme de sănătate viitoare, iar 20% spun că sunt frecvent anxioase în raport cu starea lor actuală.
În plus, 66% dintre respondenții români care trăiesc cu obezitate asociază această condiție cu diabetul de tip 2 (comparativ cu 53% la nivel global), iar 64% o corelează cu bolile de inimă (față de 52% global). În rândul persoanelor normoponderale participante la studiu, 31% declară că sunt îngrijorate de propria sănătate.
70% dintre adulții din România au un Indice de Masă Corporală ridicat
Creșterea numărului persoanelor care au o greutate peste limitele considerate sănătoase este evidentă în România. Conform Societății Române de Chirurgie Metabolică, mai puțin de 4 din 10 persoane cu vârsta de minimum 10 ani au o greutate normală, în timp ce restul sunt supraponderale sau trăiesc cu obezitate.
Aceeași sursă indică faptul că prevalența este mai mare în rândul persoanelor de peste 44 de ani (72%), al bărbaților (66%) și al celor sedentari (73%). Atlasul Obezității 2025 arată că 70% dintre adulții din România au un Indice de Masă Corporală (IMC) ridicat, iar 39% trăiesc cu obezitate. Până în 2030, aproape 11 milioane de adulți din țară ar putea fi supraponderali sau obezi.
La nivel global, tendința este similară: numărul adulților care trăiesc cu obezitate s-a dublat din 1990 până în prezent, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În plus, estimările Federației Globale a Obezității arată că, până în 2030, 1 din 5 femei și 1 din 7 bărbați – adică peste 1 miliard de persoane din întreaga lume – vor trăi cu obezitate.
22% dintre românii cu Indice de Masă Corporală ridicat nu consideră că au probleme de greutate
Deși majoritatea persoanelor își evaluează corect statusul ponderal, există și excepții. Potrivit Societății Române de Chirurgie Metabolică, 22% dintre românii cu IMC ridicat nu consideră că au probleme de greutate, tendința fiind întâlnită mai frecvent în rândul bărbaților cu vârste de peste 65 de ani.
În ceea ce privește percepția asupra sănătății, persoanele normoponderale participante la studiul Ipsos declară, într-o proporție mai mare decât cele care trăiesc cu obezitate, că sunt mulțumite de starea lor fizică, diferența dintre cele două categorii fiind de 24 de puncte procentuale.
Aceste concluzii evidențiază nevoia unei abordări mai nuanțate a obezității, dincolo de simpla raportare la greutate, și subliniază importanța recunoașterii sale ca afecțiune medicală complexă. Creșterea gradului de informare și facilitarea accesului la servicii medicale specializate pot sprijini o gestionare mai eficientă a acestei boli, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății.
Despre studiul sindicalizat Ipsos
Studiul sindicalizat Ipsos privind Percepțiile Globale asupra Obezității a fost realizat online, în 14 țări din lume (inclusiv în România), în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026.
În România au fost intervievați 1.000 de adulți, dintre care 201 persoane care trăiesc cu obezitate și 799 persoane care nu trăiesc cu obezitate. Eșantionul populației generale a fost structurat pe baza unor cote de vârstă, gen și regiune.
Eșantionul din România este mai urban, mai educat și/sau mai prosper decât populația generală, rezultatele reflectând în principal opiniile segmentului mai „conectat’ al populației.
Clasificarea respondenților în funcție de statusul ponderal a fost realizată pe baza înălțimii și greutății auto-raportate, folosind următoarele definiții:
- persoane care trăiesc cu obezitate: IMC ≥30;
- persoane care nu trăiesc cu obezitate: IMC < 30.
Datele nu au fost ponderate. Ratele de prevalență a obezității din eșantion se bazează pe informații auto-raportate și sunt utilizate exclusiv pentru analiza comparativă a percepțiilor, nu ca substitut pentru statisticile epidemiologice oficiale.