Un elev de 17 ani a fost ridicat de pe stradă este principatul suspect în cazul sutelor de amenințări cu bomba trimise în ultimele trei zile către şcoli şi spitale din București și din țară. Elevul a trimis în jur de 500 de ameninţări cu bomba și cu crime sângeroase, mesajele fiind însoțite de fotografii şocante de la un masacru care a avut loc cu ani în urmă, în Texas.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE AUGUST, GRATIS, AICI!
Cuprins
După trei zile de verificări intense şi noi mesaje de ameninţare trimise seara trecută în 500 de şcoli, grădiniţe şi spitale, poliţiştii au un suspect: un adolescent de 17 ani pe care l-au ridicat de pe stradă. Elevul a fost audiat, la sediul IGPR.
Cuprins
Cine este elevul care a trimis amenințări cu bomba către şcoli şi spitale
Începând cu data de 21 septembrie, sute de şcoli şi spitale din Bucureşti şi din ţară au primit mesaje de ameninţare cu crime sângeroase. Autorul susţinea că este înarmat şi plănuieşte un masacru. E-mailul de amenințare a inclus și patru imagini: fotografii cu Adam Lanza, autorul masacrului de la Sandy Hook din 2012 (26 de morți), și de la atacul armat din 2022, de la Robb Elementary School din Uvalde, Texas (21 de morți).
Valul de ameninţări a continuat miercuri dimineaţă, când mesaje de ameninţare au fost trimise de pe aceeași adresă de e-mail folosită și duminică. Adolescentul, elev la Liceul „Hristo Botev' din Capitală, a fost ridicat miercuri dimineață de polițiști. Este principalul suspect în cazul mail-urilor de amenințare trimise către sute de instituții publice din toată țara.
Sursele Observator indică faptul că adolescentul s-ar fi aflat sub tratament psihiatric pentru automutilare. Tânărul și-ar fi instalat un VPN pe telefonul mobil pentru a-și ascunde adresa de IP, făcând astfel mai dificilă localizarea sa.
Elevul a fost ridicat de autorităţi miercuri, în drum spre școală și a încercat să-și distrugă telefonul în momentul în care a fost abordat de agenţi, au declarat surse pentru Antena 3 CNN. Adolescentul nu a recunoscut mesajele de amenințare, peste 80 dintre ele fiind trimise noaptea trecută dar şi miercuri dimineaţă.
La audieri, elevul a devenit agresiv
La audierile de miercuri, elevul de 17 ani a devenit agresiv. La audieri participă și tatăl lui, având în vedere că el este minor. În timpul în care i se puneau întrebări în legătură cu suspiciunile pe care le au autoritățile, băiatul ar fi devenit agresiv și ar fi sărit la bătaie.
După câteva minute au reușit agenții și tatăl să îl liniștească.
Audierile au loc la Direcția de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Poliției Române. Acolo se verifică dispozitivele pe care le-au ridicat polițiștii de la adolescent, respectiv un telefon mobil și un laptop, pentru a vedea dacă există dovezi care să susțină suspiciunile pe care le au autoritățile.
Arestat la domiciliu din luna ianuarie a acestui an, după ce autoritățile americane au inițiat procedurile de extrădare, tânărul a primit permisiunea judecătorilor de a urma cursurile școlare. Măsura preventivă a fost revocată de judecători, odată cu respingerea cererii de extrădare.
Elevul de 17 ani, investigat de FBI încă din 2023
Potrivit surselor Observator, este vorba despre acelaşi adolescent care este cercetat de FBI pentru acte de terorism. Adolescentul este acuzat că ar avea legături cu o rețea teroristă globală care promovează violența extremă și destabilizarea ordinii mondiale.
Autorităţile americane au strâns probe şi au cerut arestarea şi extrădarea minorului, iar investigaţia a început încă din septembrie 2023.
Elevul român se alăturase reţelei în 2023. El avea 15 ani atunci şi a renunţat un an mai târziu, atunci când autorităţile române şi cele americane erau deja pe urmele lui.
Victimele sale erau, în special, fete sub 18 ani pe care le ademenea prin celebra metodă „loverboy'. Le făcea pe fete să creadă că sunt într-o relaţie cu el, apoi le punea să se tatueze cu pseudonimul lui, apoi le cerea poze cu ele dezbrăcate şi le forţa să se automutileze.
De cele mai multe ori, dacă victima refuza să se supună, adolescentul trimitea ameninţări cu bombă către instituţii din SUA sau din alte ţări europene pentru ca, ulterior, să o indice drept făptaş pe fata care îi refuza comenzile. O altă metodă de şantaj era publicarea filmărilor compromiţătoare pe reţelele de socializare sau expedierea lor prin e-mail către şcolile unde învăţau.
Șapte capete de acuzare:
- 1. conspirație în vederea comiterii de infracțiuni împotriva Statelor Unite (pedeapsa maximă este de 5 ani de închisoare).
- 2. exploatarea sexuală a unui minor, complicitate la comiterea faptei și tăinuire (pedeapsa minimă obligatorie este de 15 ani de închisoare, iar pedeapsa maximă este de 30 de ani de închisoare).
- 3. primirea și distribuirea de pornografie infantilă, complicitate la comiterea faptei și tăinuire (pedeapsa minimă obligatorie este de cinci ani de închisoare, iar pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare).
- 4. transmitere interstatală de amenințări cu extorcare de fonduri, complicitate la comiterea faptei și tăinuire (pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare).
- 5. transmiterea de amenințări prin intermediul comunicațiilor interstatale, complicitate la comiterea faptelor și tăinuire (pedeapsa maximă este de 5 ani de închisoare).
- 6. transmiterea de amenințări cu folosirea armelor de distrugere in masă, complicitate la comiterea faptelor și tăinuire (pedeapsa maximă este închisoarea pe viată).
- 7. transmiterea de amenințări cu acte de terorism care depășesc frontierele naționale (pedeapsa maximă este de 10 ani închisoare).
De ce a refuzat justiția din România să îl extrădeze
În 20 mai 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv cererea autorităților americane de extrădare a tânărului.
Prima decizie privind respingerea cererii de extrădare a elevului de 17 ani a fost luată de Curtea de Apel București pe 13 mai. Instanța a motivat atunci „starea de minorat de la momentul săvârşirii’ a celui acuzat, dar și legislația diferită a celor două state în privința pedepselor.
„Predarea persoanei extrădabile este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru aceasta, legislaţia naţională prevăzând doar posibilitatea aplicării unei măsuri educative, în timp ce legislaţia din Statele Unite ale Americii prevăd posibilitatea de a i se aplica o pedeapsă cu detenţiunea pe viaţă, fără posibilitatea liberării condiţionate’, se arată în motivarea Curții de Apel București.
Instanța a indicat în refuzul extrădării și situația medicală a elevului, care suferă de anumite afecțiuni neurologice, el afându-se sub tratament de specialitate. Procurorii au contestat decizia Curții, însă marți judecătorii ICCJ au menținut hotărârea instanței de fond, refuzul extrădării fiind unul definitiv.