Loredana, în lacrimi la concertul de la Sala Palatului. Tatăl artistei se află în stare gravă la spital: "E pentru prima dată când cânt pe această scenă fără ca tatăl meu să fie în sală"

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE OCTOMBRIE, GRATIS, AICI

Vezi și acest video VIVA!:

Într-o seară în care publicul a venit să-o vadă pe Loredana Groza strălucind pe scena de la Sala Palatului, artista s-a confruntat cu realitatea dură: tatăl ei se află în stare gravă, pe un pat de spital. Pentru prima dată, Vasile Groza nu a putut să îi fie alături la concert fiicei sale. Cu ochii în lacrimi, Loredana i-a dedicat părintelui său o melodie și le-a făcut fanilor o mărturisire emoționantă.

Loredana, în lacrimi la concertul de la Sala Palatului. Tatăl artistei se află în stare gravă la spital

Concertul de la Sala Palatului susținut de Loredana a fost, ca de fiecare dată, spectaculos și, până la momentul care a impresionat spectatorii până la lacrimi, artista nu a lăsat să se vadă că, pe plan personal trece prin momente dramatice.

Citește și: Loredana Groza, imagine emoționantă alături de tatăl ei, în vârstă de 85 de ani: „Te iubesc’

Anunțul a venit pe neașteptate când artista a mărturisit că este pentru prima dată când tatăl său nu se află în sală la un concert de-al ei. În vârstă de 88 de ani, Vasile Groza, este internat, iar starea sa de sănătate nu este deloc bună, după cum a mărturisit Loredana chiar pe scenă, copleșită de emoții.

„Îmi este foarte greu să vorbesc despre asta. Este pentru prima dată când cânt pe această scenă fără ca tatăl meu să fie în sală. Le mulțumesc cadrelor medicale pentru grija pe care o au față de el. Se află în stare gravă la spital!’, a mărturisit artista, care i-a dedicat tatălui său o melodie.

Loredana a făcut unul dintre cele mai spectaculoase show-uri, chiar dacă are inima frântă.

„Încă nu pot să trec peste ziua de ieri!

Lacrimi, râsete, peste 5.000 de suflete alaturi, toate într-o singura seara! Asta a fost chemarea MAIASTREI!

Acest spectacol de peste 3 ore a fost o călătorie prin timp, muzica și ființă, la care am lucrat zilnic un an de zile.

Mulțumesc din inima tuturor, a fost o seara pe care nu o voi uita niciodată!

Lori din Onești', le-a transmis Loredana fanilor a doua zi.

Ce relație are Loredana Groza cu tatăl ei

Ea este una dintre cele mai expansive și extravagante artiste din showbiz, însă mama și tatăl Loredanei Groza au fost și au rămas, în pofida celebrității fiicei lor, doi oameni modești și discreți. Părinții artistei au o relație de invidiat, de mai bine de 50 de ani, Vasile și Leonida Groza fiind un model pentru tânăra generație.

„Mama mea este învăţătoare şi încă profesează. Tata este scriitor şi este membru în Uniunea Scriitorilor’, mărturisea Loredana Groza în urmă cu ceva timp, dezvăluind că este extrem de mândră de cei dare i-au dat viață. Recent, invitată într-o emisiune, artista a făcut declarații emoționante despre tatăl ei, pe care, îl consideră un adevărat erou.

„Tata e, pentru mine, un model, un erou. Este bărbatul cel mai tare din viața mea, pe care l-am întâlnit și nu cred că voi mai vedea vreodată asemenea bărbat. Se duce într-o prospecție, pentru că a scris o carte, un roman, care va fi ecranizat și sunt foarte fericit pentru el, mi se pare super tare, a mărturisit Loredana Groza.

Artista este extrem de atașată de părinții ei, care, spune ea, s-au străduit să-i ofere o copilărie frumoasă.

„Părinţii mei m-au alintat, chiar dacă nu erau bogaţi. Încercau să îmi facă pe plac. Dacă doream o păpuşă, mă rugam la Moşul să mi-o aducă. Şi făceau eforturi să o am. Dar pentru asta a trebuit să fiu cuminte şi să învăţ bine mereu’, dezvăluia artista cu ceva timp în urmă.

Vasile Groza: „Când ea era în ascensiune, eram umbra ei'

Loredana Groza parcă a oprit timpul în loc și a rămas ca spirit și energie tot la douăzeci de ani. Această poftă de viață și bucuria cu care trăiește fiecare clipă par să fi fost moștenite de la tatăl ei. Artista a avut norocul să vină pe lume într-o familie foarte unită. Vasile Groza este poet, iar fiica lui a ales tot un drum în artă, dar a preferat muzica.

Potrivit lui Vasile Groza, fiica lui a început să cânte încă de la o vârstă foarte fragedă. Tatăl artistei a lăsat-o să își urmeze destinul și a protejat-o de fiecare dată. Iar el, până acum, i-a fost alături fiicei sale la fiecare concert.

„Eu având un serviciu mai lejer, când era ea în ascensiune, eram umbra ei. Era totuși minoră. Consideram că e necesar să fiu lângă ea. Iar acum ne-a intrat în puterea obișnuinței, când se duce undeva, mergem și noi. Pe Loredana nu am încurajat-o, a răsărit deodată floare. O știm de când se urca pe taburet și cânta, avea trei anișori.

Cântă de când a făcut ochi. Văd că merge înainte, e bine, a înzestrat-o Dumnezeu, i-a dat tot ce-i trebuie, și frumusețe, și glas… Era în vacanță, la bunici, avea un colac în mână, iar câinele era în ușa anexei. Ea s-a dus să-i dea colacul, iar câinele i-a luat și mâna, și acum are semn.

Atunci am zis că se face cântăreață, așa de tare a urlat, de au fugit toate găinile. Elena cântă și ea. Dar gândește în engleză. A făcut la Școala britanică. Dar îmi zice să nu o pun la tradus. Ea știe engleza la perfecție’, spunea tatăl Loredanei Groza, într-un interviu pentru Playtech.

Vasile Groza a scris 8 cărți

Vasile Groza și-a păstrat permanent mintea tânără cu ajutorul poeziilor și, până recent, a scris câte o poezie în fiecare zi, după cum povestea în urmă cu doi ani,

„Am 86 de ani în care în spațiul ăsta s-au petrecut toate sau măcar s-au întrevăzut aceste expresii pe care le folsesc acum și nu le–am pus în practică atunci. Am încercat să ating toate genurile literare, pe măsura puterilor mele, nu mă gândesc la bizatine.

De zece ani de zile fac zi de zi câte o poezie. Le fac nu cu sudoare, ele vin, și ca florile trebuie udate, aranjate. Nu fac o muncă de miner, ci una obișnuită, de om la pensie. La mine a dat Dumnezeu și vin mai la grămadă. Am reușit acest lanț zece ani și văd că merge și următoarea carte. Mai e vorba și de finanțe. Am repartizat cele opt cărți în seturi. Nu prea se vinde cartea la noi și nu ai curajul să te aventurezi în tipografie, tipografia te usucă.

Acum dacă bagi o carte în magazine nu ți-o ia nimeni și începi să plătești chirie că ții cartea la librărie. Dar, ce e normal în țara asta? Am avut „Prințesa blue, o carte de povești, în 2005, care s-a epuizat de cum am băgat-o în librării. Și, ce credeți? Că am rămas dator la impozite. Din carte nu am luat nimic, nici măcar doi lei. Chiar am fost nominalizat atunci, alături de Cărtărescu, cu cele 17 povești nemaiîntâlnite, create special, determinate de nașterea Elenei (n.r. fiica Loredanei, nepoata sa).

Cele opt cărți ale mele le-am lansat în București, la un liceu industrial și o școală, la Focșani, la Onești, unde m-au făcut și cetățean de onoare. Au fost trei ieșiri bogate, cu asistență, cu copii, cu spectacol. Am cinci casete muzicale, chiar un album cu Lori. Am cu Bittman, cu Florin Piersic junior, cu Baniciu. M-am axat ca linie generală pe cărți pentru copii, și-n proză, am și o carte de povești pentru copii, și 28 de piese de teatru.

La noi păcatul e că cineva acolo sus nu se ocupă de literatură, care e una dintre cărămizile ce duc construcția mai departe în societate, iar dacă o cărămidă lipsește din zid, acesta se clatină. Mai ales această cărămidă care înseamnă totul pentru construcția omului. Dacă-l lași să mănânce și să bea, fără să înțeleagă nimic, dacă-l lași bou în baltă, așa îl duci.

Dar nu se ocupă nimeni de așa ceva. Câteodată îți vine să nu mai faci nimic. Pentru că, iată, ei se ocupă de alte lucruri. Și Cristi e bolnav după literatură. (n.r. fratele Loredanei Groza) Are două cărți. Soția are CD cu muzică populară. Ea a fost învățătoare’, a mai povestit tatăl Loredanei Groza.