Maria Tănase, detalii mai puțin știute despre viața "Păsării Măiestre": acuzată de spionaj, a murit la doar 49 de ani la câteva luni de când a fost diagnosticată cu cancer / Povestea de dragoste cu Constantin Brâncuși

.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Supranumită „Pasărea Măiastră” a muzicii populare românești, Maria Tănase a avut o viață de film de Hollywood, din care a făcut parte și marele Constantin Brâncuși. Permanent sub lupa Securității, cântăreața a purtat cântecul românesc la Paris, New York, Cairo sau Istanbul, făcându-l cunoscut lumii întregi. Viața Mariei Tănase a fost încheiată tragic la doar 49 de ani, în urma unui diagnostic crunt: cancer la sân care s-a extins rapid la plămânul drept.

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IULIE, GRATIS, AICI!


Pe 22 iunie s-au împlinit 62 de ani de la moartea Mariei Tănase, simbolul cântecului românesc autentic, o legendă care a ars intens și s-a stins prea devreme.

Povestea de dragoste care a trimis-o pe Maria Tănase în atenția Securității


Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, într-o familie simplă, dar cu o bogată tradiție populară. De mică, a fost atrasă de cântec și folclor, iar talentul său a fost remarcat rapid. La sfârșitul anilor 30, aceasta era deja cunoscută, însă a trăit o poveste de dragoste alături de Maurice Negre.

Cântăreața și jurnalistul s-au cunoscut pe vremea când aceasta cânta la restaurantul Capșa, din București.

La scurt timp, Maurice Negre era arestat, fiind acuzat de spionaj și condamnat la 10 ani de închisoare. Maria Tănase a făcut tot posibilul să îl scape, iar unele povești afirmă că aceasta își vânduse bijuteriile și blănurile pentru a-l putea elibera de la închisoare, reamintește playtech.ro.

O altă poveste afirmă că, pentru ca iubitul ei să fie eliberat, Mariei Tănase i s-a cerut să devină spion. După cel de-Al Doilea Război Mondial, acesta ajungea director la Agenția France Press. În țară, Maria Tănase era persecutată de regimul de la acea vreme, iar când i-a cerut ajutorul lui Maurice, răspunsul acestuia a întârziat să apară.


Citește și: „În continuare sunt oameni care îmi scriu că eram mai frumoasă când eram grasă. Că sunt urâtă’. Cum își menține Monica Anghel silueta, după ce a slăbit 40 de kilograme / EXCLUSIV

Maria Tănase, arestată pentru spionaj

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1940, Maria Tănase realiza un turneu în Turcia, iar la acea vreme, a cântat chiar pentru președintele țării, Iamst Inonu. Pentru că Ankara era unul dintre cele mai cunoscute locuri de întâlnire a agenților secreți, suspiciunea că ar fi spion, a fost întărită.


Se spune că la întoarcerea în țară, aceasta ar fi fost recrutată de către serviciul secret al armatei germane, însă Maria Tănase a refuzat. Tot la întoarcerea în țară, ea era arestată pentru spionaj, fiind acuzată că ar colabora cu britanicii, însă autoritățile au fost nevoite să o elibereze pe baza lipsei probelor.

În urma apariției sale într-un pictorial nud, Maria Tănase a fost persecutată de către poliția legionară din țară. Acesteia i-au fost distruse matrițele de la casele de discuri, locuința i-a fost devastată, iar discurile deteriorate. Ulterior, artista a părăsit locuința din București, revenind la locul său natal.


Citește și: O iubire discretă, dar perfectă! Monica Anghel spune că soțul ei, Marian Caraivan, e sprijinul ei din umbră: „Mă așteaptă cu zâmbetul pe buze, mă așteaptă cu ceva bun de mâncare. Îmi face masaj la picioare’ / EXCLUSIV

Filată de Securitate

Eugen Cristescu este cel care a ajutat-o în acea perioadă, el fiind și șeful Serviciului Special de Informații. Mai târziu, cei doi au început o relație, iar în anul 1943 când a ajuns din nou în capitala Turciei, se zvonea că a fost trimisă de către iubitul ei să ia contact cu serviciile speciale.


Cât timp s-a aflat acolo, ea era des văzută alături de un bărbat care făcea parte din serviciile secrete, Alfred de Chastelain. În timpul unei operațiuni de pe teritoriul României, Maria Tănase ar fi fost implicată în aceasta, având rolul unui agent de legătură și influență.

După ce războiul a luat sfârșit, Maria Tănase a intrat în vizorul autorităților sovietice și, până la sfârșitul vieții sale, a fost filată de către Securitate. Securiștii au încercat să o recruteze pentru a colabora cu noul regim, însă aceasta a refuzat.


Direcţia a II-a a Securităţii Poporului a iniţiat, în 1953, verificarea oficială a cântăreţei, suspectată de spionaj. Familiei Tănase-Papadopolu i s-au montat microfoane în casa frecventată de „elemente dubioase’: Petre Ghiaţă, Nicu Bălău (fost moșier, fiul fostului patron al restaurantului „Cina’), Gabi Mihăilescu (impresarul artistic al vedetei, care semna Michailescu), Ion Iancovescu, Ana Dinu, Ala Baianova, Basmagian, Mircea Crișan, Teodor Cosma ș.a.

Citește și: De ce a murit Maria Tănase, „Pasărea măiastră' a muzicii românești și care a fost ultima dorință din testament: „În loc de acele parastase, pe care le interzic…'


 Și i-au ascultat cum se sfătuiau: „Tănase Maria a fost instruită de soţul său, să arate, în cazul cînd va fi interogată, că nu are relaţii dubioase, că vin la ea numai artişti care veneau şi înainte, că nu face propagandă şi că nu are legături cu spioni. Din sursă sigură „Tehnică operativă' rezultă că şi în prezent Tănase Maria nu are sentimente de fidelitate faţă de regimul nostru, manifestîndu-se adesea duşmănos’. (lt. maj. Cibu Florin, şef de birou; lt. Pană Petre, Direcţia a II-a; vol.2, ff. 73-75)

Dosarul acţiunii informative (dosar individual) nr. 97 pe numele Tănase Maria a fost închis la data de 4 iulie 1956 cu aprobarea lt. col. Holingher Isidor şi predat la arhivă pe data de 17, aceleaşi lună şi an. Nu fusese obţinută vreo dovadă: „Acţiunea a fost închisă fără rezultat operativ’. (vol.1, f. 56), potrivit pasajelor din dosar, publicate de Historia.

Constantin Brâncuși și Maria Tănase, poveste de dragoste intensă

Constantin Brâncuși a cunoscut-o pe Maria Tănase în 1938, la Paris. Brâncuși se afla în capitala Franței, acolo unde deja geniul său artistic se manifesta în cele mai frumoase forme. Maria Tănase se afla în turneu, iar talentul său a fost cel care l-a cucerit iremediabil pe marele sculptor.

‘Brâncuși a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenței și a mondenității. S-au văzut prima dată la Paris’, a consemnat Petre Pandrea în cartea sa, potrivit shtiu.ro.

Constantin Brâncuși a fost cel care a numit-o „Pasărea Măiastră a neamului românesc’, fiind fermecat de puterea hipnotică a glasului ei. Printre cele mai cunoscute cântece ale Mariei Tănase se numără „Ciuleandra’, „Mărie și Mărioară’, „Cine iubește și lasă’, „Pe lângă plopii fără soț’, „Mi-am pus busuioc în păr’ și „Lume, lume’.

În momentul în care s-au îndrăgostit, Brâncuși avea 62 de ani, iar artista avea 25 de ani. În ciuda acestei discrepanțe, sentimentele au fost suficient de puternice pentru a-i uni pe cei doi. Un rol important în relația celor doi l-a jucat Dimitrie Gusti. El a fost cel care i-a lansat Mariei Tănase invitația de a vizita atelierul lui Brâncuși.

Cei doi au fost împreună aproximativ un an, din cauza geloziei sculptorului, iar după despărțire, Constantin Brâncuși a început să arunce cu jigniri la adresa fostei sale partenere. ‘O plângătoare profesionistă, ajunsă bună pentru zaiafeturi de trântori. Nu-i o cântăreață, bă, ci o bocitoare. Locul ei predestinat se află la înmormântări, iar nu la ospețe.’, a spus Brâncuși despre Maria Tănase.

Maria Tănase a murit pe 22 iunie 1963, de cancer

Maria Tănase a cântat până în ultima clipă. În luna aprilie, aceasta a fost dusă la spitalul Craiova, acolo unde medicii i-au recomandat să meargă de urgență la București. După câteva zile în spital în care a primit vitamine și analgezice, Maria Tănase a pornit într-un turneu de două săptămâni.

Maria Tănase era diagnosticată cu cancer la sân care s-a extins la plămânul drept. Boala i-a fost descoperită târziu, în 1962, iar de atunci viața ei s-a transformat într-o cursă contracronometru. Cu toate că a primit tratament cu citostatice, cancerul s-a răspândit cu repeziciune și la celălalt plămân.

A fost apoi transferată la Spitalul „Vasile Roaită’ și apoi la Spitalul Fundeni, unde se stinge pe 22 iunie 1963, la doar 49 de ani. cerut ca la înmormântarea ei să nu se plângă, ci să se audă fanfara militară și cântecele ei. A fost înmormântată la Cimitirul Bellu din București.