De când a devenit tată pentru a patra oară, viața lui Pepe s-a așezat într-o nouă formulă, în care bucuriile și provocările vin la pachet cu patru copii aflați în etape foarte diferite ale vieții. Într-un interviu pentru VIVA!, artistul recunoaște că, deși experiența de părinte nu îi mai este deloc străină, fiecare copil îl învață ceva nou. Venirea Jessicăi a schimbat din nou dinamica familiei, iar Pepe povestește cum încearcă să fie prezent pentru fiecare dintre copiii săi, să le respecte alegerile, dar și să le ofere reperele de care au nevoie.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE SEPTEMBRIE, GRATIS, AICI
Cuprins
Familia lui Pepe a trecut, în ultimii ani, prin mai multe etape. Maria și Rosa au ajuns deja la vârsta la care își descoperă propriile pasiuni și își fac singure alegerile, în timp ce Pepe Jr. a primit un rol nou odată cu venirea surioarei sale mai mici. Jessica este acum mezina familiei, iar apariția ei a adus o nouă perspectivă și pentru artist, care spune că experiența de părinte nu este una pe care o poți considera vreodată încheiată.
Pentru Pepe, cei patru copii înseamnă și patru personalități, patru ritmuri și situații diferite, care îl obligă să se adapteze de la o etapă la alta. Dacă la început a învățat să fie tată pas cu pas, astăzi spune că procesul continuă, chiar și după ce familia sa s-a mărit. Iar când vine vorba despre educația lor, încearcă să găsească un echilibru între libertatea de a-și urma propriile drumuri și limitele pe care le consideră importante.
Cuprins
Pepe, despre cum s-a schimbat viața lui de când a devenit tată pentru a patra oară
Pepe, acum ai patru copii și probabil că vezi unele lucruri diferit față de momentul în care ai devenit pentru prima dată părinte. Ce fel de tată ești astăzi și ce lucruri sunt nenegociabile pentru tine atunci când vine vorba despre educația lor?
Evident că am învățat să fiu părinte puțin câte puțin, în fiecare zi, de când s-a născut primul copil, și învăț și astăzi lucruri noi, după patru copii. Pentru că sunt situații noi, la care nu te aștepți. Nenegociabile, din punctul meu de vedere, în momentul de față, sunt deciziile luate exclusiv de copii fără să se sfătuiască cu părinții, cu familia, atunci când e vorba despre siguranța lor, despre viitorul lor. Au tot sprijinul copiii mei, din orice punct de vedere, dar să nu ia decizia singuri. Trebuie să știu tot și trebuie ca ei să ştie, să înțeleagă că, atunci când mă roagă sau când îmi explică o situație, de cele mai multe ori răspunsul este „da'. Dar există și varianta de „nu'.
„Când am aflat că voi fi din nou tată de fată, m-am bucurat'
Adorabila Jessica este cel mai nou membru al familiei, iar Pepe Jr. a devenit, între timp, fratele mai mare. Cum s-a adaptat el la noul rol și care a fost reacția lui când a apărut surioara acasă? Ah, era să uit! Cum ai reacționat tu când ai aflat că urma să devii din nou tată de fată?
Când am aflat că voi fi din nou tată de fată, m-am bucurat că voi fi tată din nou. Nu a mai contat că e fetiță sau băiat. Din punctul meu de vedere, sunt împlinit. Pepe Junior a primit-o cu toată dragostea, cu toată căldura. Dar, evident, am fost extrem de atenți să nu existe vreo gelozie, care e normală la copii, la un moment dat. Am stat să cântărim cumva situația, dacă doarme cu noi în prima perioadă, dacă schimbăm camera lui și o transformăm în camera ei, cum ar reacționa el dacă ar fi așa. Și atunci, am luat cele mai bune decizii, astfel încât rezultatele se văd cu ochiul liber. Pepe o iubește, Pepe o protejează, spune că e surioara lui mai mică și nu are voie nimeni să vorbească tare când ea doarme. E foarte grijuliu. Are deja o atitudine de frate mai mare, o protejează foarte mult.
Maria și Rosa sunt deja două domnișoare în toată regula, cu propriile lor preocupări. Cum au primit-o surorile mai mari pe Jessica în viața lor? Se implică la fel de mult cum au făcut-o cu Pepe Junior sau dinamica s-a schimbat acum, când ele au crescut?
Se implică foarte mult și s-au implicat și cu Pepe, acum se implică și cu Jessica și, în momentul de față, chiar ne sunt de mare ajutor.
„Orice copil trebuie împins puțin de la spate'
Ai menționat la un moment dat că îți dorești ca fiicele și fiul tău să aibă libertatea deplină de a descoperi ce le place și de a fi sinceri. Cum arată această filosofie în viața de zi cu zi, acum că ai acasă de la adolescente până la un bebeluș? Unde trasezi exact limita dintre un tată extrem de permisiv și cel care știe când să impună reguli?
Au fost situații în care copiii și-au ales singuri sporturile la care vor să meargă și au făcut foarte bine alegerea. Am avut o perioadă în care le duceam la tenis și cred că le-am dus pe amândouă, și pe Rosa, și pe Maria, aproximativ patru ani. Iar când au ajuns la competiție, cel puțin Maria nu dădea randamentul la care mă așteptam. O simțeam mult mai concentrată și mai devotată la antrenament decât în competiție. Și atunci am întrebat-o de ce nu se implică și, evident, mi-a spus că nu-i place. A fost un reset pentru mine; am întrebat-o de ce continuă și mi-a spus că nu vrea să mă supere. Mi-a spus că vrea sport de echipă, a ales handbal și, în momentul de față, Maria trebuie să ajungă la antrenament indiferent de ce se întâmplă. Trebuie să facem în așa fel încât să nu piardă niciun antrenament. Vrea să intre la echipa națională. Acum e la echipa Rapid. Vrea să câștige locul întâi, nu se mulțumește cu locul 3 pe țară. E supercompetitivă, îi place acest sport, cred că este drumul ei în viață, chiar dacă are 9 și 10 pe linie la școală. Până la urmă, copilul trebuie să aleagă ce îi place. Atunci când face totul cu plăcere, nu mai trebuie împins de la spate. Trebuie doar să-l susții și să te bucuri de el.
Rosa și-a ales singură scrima. A trecut și ea pe la toate sporturile. A făcut înot, tenis, a fost și la balet. A făcut canto, pian, de toate. Acum a ales scrima, e îndrăgostită. N-a ieșit campioană națională de două ori, a ieșit pe locul 2 și 3. Cu echipa, însă, a ieșit campioană națională. Uneori, sunt momente în care copilul trebuie împins puțin de la spate, pentru a ajunge în punctul în care are performanță și se bucură de succes și merge singur mai departe. Mie mi s-a întâmplat să fiu împins de la spate de mama să fac canto. M-am dus de gura ei, de rușinea ei. În momentul în care am început să dau de gustul celebrității, că mergeam la festivaluri și îmi plăcea pe scenă, am mers singur. Dar am fost un pic împins de la spate la început. Orice copil trebuie împins puțin de la spate, pentru că poate descoperi că îi place ceva. Nu are cum să ştie ce poate descoperi. Practic, îi deschizi o uşă, iar el decide dacă vrea sau nu să continue pe drumul acela. De asemenea, trebuie să-l asculți şi pe el. Atunci când vede că l-ai ascultat și ai luat-o și pe drumul pe care spune el, dă randamentul cel mai bun.