Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete (PSD) acuză Guvernul că slăbește sistemul de sănătate într-un moment în care România se confruntă cu provocări de securitate. El îi cere premierului interimar Ilie Bolojan să facă „un pas în spate', afirmând că politicile Executivului nu mai oferă soluții.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE IULIE, GRATIS, AICI
Cuprins
- 1 Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății, îi cere demisia lui Ilie Bolojan
- 2 Alexandru Rogobete, acuzații la adresa Guvernului
- 3 Rogobete afirmă că amenințările la adresa României nu vin doar din exterior
- 4 Ce spune Ilie Bolojan despre criza din Sănătate
- 5 Ilie Bolojan, despre cheltuielile din Sănătate
Fostul ministru Alexandru Rogobete avertizează că transformarea medicilor, asistentelor și spitalelor în simple cheltuieli bugetare ar însemna pierderea sensului politicii publice: grija față de oameni.
Cuprins
- 1 Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății, îi cere demisia lui Ilie Bolojan
- 2 Alexandru Rogobete, acuzații la adresa Guvernului
- 3 Rogobete afirmă că amenințările la adresa României nu vin doar din exterior
- 4 Ce spune Ilie Bolojan despre criza din Sănătate
- 5 Ilie Bolojan, despre cheltuielile din Sănătate
Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății, îi cere demisia lui Ilie Bolojan
Într-o postare publicată pe Facebook, Alexandru Rogobete afirmă că evenimentele din ultimele zile arată că securitatea națională nu mai poate fi tratată superficial și îi felicită pe militarii români pentru intervențiile recente.
„În ultimele zile, România trăieşte într-o realitate pe care nu mai avem voie să o ignorăm. Drone ajung la graniţele noastre, Armata Română intervine şi îşi face exemplar datoria. Le mulţumesc tuturor militarilor pentru profesionalism şi pentru curaj.
Dar tocmai acum, când vorbim despre securitate naţională, Guvernul alege să lovească într-unul dintre cei mai importanţi piloni ai apărării statului: sistemul de sănătate’, a scris Rogobete.
Fostul ministru susține că sistemul medical are un rol esențial în apărarea țării în situații de criză.
„Da, sistemul de sănătate este parte a sistemului de apărare al României. Pentru că atunci când există un atac, un accident major, un cutremur sau zeci de victime simultan, nu tancurile operează oamenii. Nu avioanele îi ventilează în ATI. Nu discursurile politice îi salvează. O fac medicii, asistentele, infirmierii şi întreg personalul medical din spitale’, a adăugat el.
Alexandru Rogobete, acuzații la adresa Guvernului
Rogobete afirmă că, în loc să consolideze sistemul sanitar, Guvernul adoptă măsuri care îl slăbesc.
„Blocaţi angajările. Reduceţi veniturile. Împingeţi oamenii spre epuizare. Totul în numele unei economii construite pe un procent de deficit cu care aţi speriat şi manipulat o ţară întreagă. Aceasta nu este responsabilitate fiscală. Este o eroare strategică de o gravitate uriaşă’, a mai spus Rogobete.
Fostul ministru consideră că un stat care își slăbește deliberat sistemul de sănătate se vulnerabilizează în fața situațiilor de criză:
„Nu mai este vorba doar despre o decizie economică. Este o problemă de siguranţă naţională. Domnule prim-ministru, dacă nu înţelegeţi că un pat de ATI, o sală de operaţie funcţională şi un medic care nu pleacă din ţară sunt la fel de importante pentru securitatea României ca orice echipament militar, atunci nu înţelegeţi ce înseamnă să conduci un stat în vremuri de criză.’
Rogobete afirmă că amenințările la adresa României nu vin doar din exterior
În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi cere premierului să renunțe la actualele politici și să lase loc unor soluții diferite.
„Cel mai periculos atac asupra României nu este întotdeauna cel care vine din afara graniţelor, ci uneori vine din decizii luate chiar la masa Guvernului.
Domnule prim-ministru, politicile dumneavoastră nu mai oferă soluţii. Când deciziile slăbesc unul dintre pilonii fundamentali ai siguranţei naţionale, este momentul să faceţi un pas în spate şi să lăsaţi loc celor care pot construi, nu doar tăia’, conchide fostul ministru al Sănătății.
Ce spune Ilie Bolojan despre criza din Sănătate
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, în conferință de presă la Palatul Victoria, despre deblocarea posturilor din Sănătate, că cheltuielile de personal în spitale, raportat la suma contractată cu CNAS, reprezintă 65% în medie, și există şi spitale în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total.
„Suntem în situaţia în care, la aproximativ 193.000 de angajaţi care lucrează în sectorul de sănătate, în sectorul public din România, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi.
Deci, discutăm de peste 10%, mai mult de 10% din numărul de posturi care sunt în totalitate. Asta în condiţiile în care 132.000 de paturi care sunt în spitalele din România, 90% în sectorul public, dintre ele, gradul de ocupare a paturilor este de 63%. Mediu. Avem spitale cu 40%, 45%, deci practic jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu’, a spus premierul interimar Ilie Bolojan.
El a arătat că, în acelaşi timp, cheltuielile de personal în spitalele din România, raportat la suma contractată Casa Naţională de Sănătate (…) reprezintă 65% în medie, dar avem şi spitale, în jur de 50-60 în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract, ceea ce înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienţilor, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecţiilor nozocomiale.
„Deci sunt spitale care, practic, sunt dedicate angajaţilor’, a spus Bolojan.
Ilie Bolojan, despre cheltuielile din Sănătate
Premierul a prezentat o dinamică a cheltuielilor de personal în sănătate: „Am început cu aproximativ 6 miliarde în 2015 şi astăzi avem peste 25 de miliarde (…) asta înseamnă că cheltuielile de personal au crescut de patru ori',
„Managerii de spitale publice din România încasează 2/3 din banii de salarii, chiar dacă n-ar trata, ipotetic, niciun pacient și doar diferența provine din tarifele pe care le contractează cu Casa de Sănătate pentru serviciile care le acordă pacienților.
Atunci, când am avut rezerve să le aprobăm cele 7.700 de posturi pe care le-a propus Ministerul Sănătății Ministerului de Finanțe, din cele 26.000 solicitate, acest lucru era generat de faptul că, ipotetic, de la începutul anului viitor ar fi intrat toate aceste posturi să fie ocupate, ar fi însemnat aproximativ 1 miliard de lei suplimentar doar cheltuieli cu aceste posturi, fără ca noi să analizăm problemele majore pe care le avem în Sănătate și să intervenim. (…)
Dacă se întâmplă aceste cazuri concomitent, înseamnă că trebuie o analiză pe fiecare secție în parte, și acolo unde avem secții care n-au activitate, acele secții trebuie reduse ca număr de paturi, iar personalul trebuie dislocat către secțiile care au activitate, sau înființate secții. Pentru că dacă avem doar spitale care nu reacționează la ceea ce se întâmplă în comunitățile din jur, constatăm că în loc să avem mult mai multe paturi de paliație în România care sunt solicitate.
Avem doar 4.000 de paturi de paliație din numărul mare pe care vi l-am spus, și în loc să avem 2-3 secții care n-au activitate, ar fi mult mai corect să direcționăm personalul și paturile unde avem un necesar în societate, unde știm care sunt problemele cu vârstnicii și cazurile grave care ar trebui tratate’, a afirmat Ilie Bolojan.
De asemenea, premierul consideră că trebuie discutat şi despre medici: „Din numărul total de personal, avem cam 27.000 de medici care lucrează în sectorul public din România.
Gândiţi-vă că în fiecare an aproximativ 7.000 medici, deci avem 7.000 de absolvenţi, dintre care de medicină generală, jumătate la taxă, jumătate la fără taxă, deci suportate integral de statul român, avem 4.000-5.000 care îşi iau rezidenţiatul, rămân ani de rezidenţiat şi la final avem 1.000-1.500 care sunt angajaţi în sistem. Deci avem o situaţie în care numărul de absolvenţi este mai mare decât necesarul nostru‘, a arătat el.