CCR a admis sesizarea lui Sorin Grindeanu împotriva Guvernului Bolojan pe Ordonanța SAFE. Care sunt consecințele deciziei pentru România

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE SEPTEMBRIE, GRATIS, AICI

Cuprins

1 Conflict constituțional între Parlament și Guvern legat de Ordonanța SAFE
2 De ce susţinea Grindeanu că Guvernul Bolojan şi-a depăşit atribuţiile
3 „Guvernul nu intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară”
4 Avocatul Toni Neacșu: „Ordonanța SAFE nu e legea SAFE”

Ordonanța ce face obiectul sesizării a fost adoptată şi înaintată spre publicare de guvernul lui Ilie Bolojan când era interimar, după ce parlamentul aprobase moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR.

Vezi galeria foto

Conflict constituțional între Parlament și Guvern legat de Ordonanța SAFE

Curtea Constituţională a României a stabilit joi că a existat conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament în legătură cu emiterea Ordonanţei de Urgenţă referitoare la Programul SAFE.

Aceasta a fost contestată de președintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, care a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să stabilească o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa lui Florin Piersic din Cluj-Napoca. E cochetă și situată pe malul Someșului

Decizia a fost luat cu 5 voturi la 4, în ședința de joi a judecătorilor CCR.

Decizia CCR nu înseamnă că se anulează programul SAFE sau contractele semnate până acum pe SAFE. Până acum s-au semnat contracte pe armament în valoare de 9 miliarde euro. Decizia CCR ar putea afecta, totuşi, derularea acestor contracte.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată apartamentul în care s-a mutat Ileana Badiu: "Când pui lucrurile potrivite în locurile potrivite, locuința nu mai e doar un spațiu. Devine acasă"

Citește și: Sorin Grindeanu, mesaj către miniștrii PSD din Guvernul Luca Niculescu: „Nu există perioadă de graţie, nu există nicio lună de miere, există doar multe probleme lăsate în urmă de Ilie Bolojan. Cine nu ţine pasul va pleca acasă”

De ce susţinea Grindeanu că Guvernul Bolojan şi-a depăşit atribuţiile

Președintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, care a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să stabilească o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale.

„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată;

Citește și: Guvernul Luca Niculescu a trecut de votul Parlamentului, cu 280 de voturi „pentru': „În mine veți găsi întotdeauna un partener' / Primele declarații ale noului premier

reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării', se susţine în sesizare.

Citește și: Nicușor Dan, discurs la învestirea Guvernului Niculescu. Ce așteptări are de la noul Executiv și ce i-a transmis lui Ilie Bolojan: „România trebuie să privească înainte economic'

„Guvernul nu intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară”

Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea „substanţială” a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’.

Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie', apreciază preşedintele Camerei Deputaţilor.

Avocatul Toni Neacșu: „Ordonanța SAFE nu e legea SAFE”

Avocatul Toni Neacșu a explicat, într-un mesaj publicat pe Facebook, care sunt consecințele deciziei CCR de joi.

„Ordonanța SAFE nu e legea SAFE. Am tot spus-o. Nu se va întâmpla nimic, contractele sunt semnate în baza altei legislații. E prima oară când CCR constată un conflict juridic încheiat, care si-a produs efectele de mult.

În această procedură, CCR nu constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ci doar indică ce trebuie făcut pentru a înlătura un conflict între două autorități publice', scrie acesta.