CCR secretizează declarațiile de avere ale funcționarilor și demnitarilor și ale rudelor lor. Reacția societății civile: "A omorât lupta anticorupție"

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE APRILIE, GRATIS, AICI!

Cuprins

1 Cum argumentează CCR
2 Societatea civilă reacționează dur după decizia CCR
3 „Solicităm Curții Constituționale a României să aplice principiile constituționale ale statului de drept”

Această decizie ar urma să blocheze publicarea declarațiilor de avere (necesare pentru a verifica sursele de venit/averile persoanelor din funcții publice) pe site-ul ANI, dar să afecteze și dosare care se află deja în instanțe.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că două articole din Legea care reglementează acest aspect sunt neconstituționale.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Videoclip viral cu Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru în timp ce sunt băgați cu forța în duba Jandarmeriei. Cuplul prezidențial, în mijlocul celui mai tensionat protest civic, în 2012

Articolele declarate neconstituționale de CCR (din Legea 176/2010), potrivit surselor citate, sunt:

„Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1”.
„Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Delia vine cu explicații, după ce a fost surprinsă strâmbându-se la învestirea lui Nicușor Dan: "Hai să exemplificăm ce se întâmplă în video-ul ăla, deși am zis că gluma e glumă"

Citește și: Ministrul interimar al Finanţelor, Tanczos Barna, dă asigurări că nu există niciun risc de neplată a salariilor şi pensiilor: „Nu sunt în pericol”

Cum argumentează CCR

În ceea ce privește bunurile soților, CCR susține că a luat această decizie pentru că „o declarație de avere nu poate fi făcută decât în nume propriu'.

„Fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motriv pentru care nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane', se arată în comunicatul CCR.

În ceea ce privește publicarea declarațiilor de avere pe site-ul ANI, CCR susține că se „încalcă dreptul la protecția vieții private'.

„Curtea a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora (…) nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse', mai arată CCR, citează Digi24.ro.

Citește și: Cele trei scenarii discutate la Cotroceni pentru viitorul guvern. Ce nume important îl contestă pe Ilie Bolojan în PNL și ce premier are în vedere PSD

Societatea civilă reacționează dur după decizia CCR

Septimius Pârvu, reprezentant Expert Forum, a subliniat, într-o postare pe Facebook, că CCR „a distrus peste 10 ani de transparență în România'.

„Practic, CCR, în înțelepciunea sa a decis să omoare un instrument care a ajutat mult lupta anticorupție din ultimii ani. Și, care, apropo a fost una din condițiile aderării la UE', a subliniat reprezentantul Expert Forum, think-thank specializat în integritate, anticoupție și procese electorale, printre altele.

Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, arată că CCR a distrus „singurul instrument de control civic împotriva corupției' și că „a dat liber îmbogățirii netransparente și ilicite'.

„Decizia CCR reprezintă un regres în materia statului de drept și integrității publice și o desconsiderare a angajamentelor internaționale ale României. Decizia va avea un impact profund defavorabil României în relație cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unde aspirăm să devenim membri. Decizia întoarce România în anul 2010 și anulează 15 ani de eforturi anticorupție', a scris Radu Nicolae, pe pagina personală de Facebook.

„Solicităm Curții Constituționale a României să aplice principiile constituționale ale statului de drept”

Anterior, 13 organizații din societatea civilă, printre care și Expert Forum, au transmis un comunicat de presă prin care cereau CCR să nu declare articolele menționate drept neconstituționale.

„Aceste prevederi legale au făcut deja obiectul controlului de constituționalitate și o eventuală schimbare a jurisprudenței Curții Constituționale ar reprezenta un regres profund în materia integrității publice.

Citește și: Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD: „Avem un nou preşedinte. Nu înseamnă că PSD nu mai are legitimitate’/ Ce condiții pune partidul pentru a intra la guvernare

Îmbunătățirea standardelor în materia integrității publice este o obligație asumată de către România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și în cadrul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Solicităm Curții Constituționale a României să aplice principiile constituționale ale statului de drept', subliniau organizațiile care au semnat apelul către CCR.

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News