Cine este Raisa Enachi, singura deputată care a votat împotriva legii femicidului, și care sunt argumentele ei: "Avem deja reglementate faptele omorul calificat"

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE FEBRUARIE, GRATIS, AICI

Cuprins

1 Cine este Raisa Enachi, deputata care a votat împotriva legii femicidului
2 Cum își justifică Raisa Enachi votul împotriva legii femicidului
3 „Judecătorul va fi pus în situația de a alege între mai multe texte pentru aceeași faptă”
4 Ce prevede legea femicidului

Cine este Raisa Enachi, deputata care a votat împotriva legii femicidului, și care sunt argumentele ei. Camera Deputaților a adoptat miercuri legea care introduce, pentru prima dată, definiția femicidului în legislația din România. Proiectul a trecut cu o majoritate covârșitoare – 284 de voturi „pentru' din totalul de 289 de deputați prezenți – însă a existat un singur vot împotrivă: cel al deputatei Raisa Enachi.

557635348_1230571359116272_4114851169741419469_n

Vezi galeria foto

Cine este Raisa Enachi, deputata care a votat împotriva legii femicidului

Raisa Enachi a intrat în Parlament în 2020, pe listele AUR ca deputat de Vaslui. În februarie 2024 a părăsit grupul AUR și a devenit neafiliată. Apoi, la alegerile parlamentare din 2024 a candidat pe listele S.O.S România, a fost vicelider al grupului până în august 2025, când a devenit din nou neafiliată.

Pe data de 29 august 2025, aceasta a demisionat din partidul S.O.S. România, „cu convingerea că politica trebuie să fie despre oameni şi despre nevoile lor reale', spunea ea atunci.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa lui Florin Piersic din Cluj-Napoca. E cochetă și situată pe malul Someșului

„În Parlament voi susţine iniţiative care apără demnitatea, patriotismul şi suveranitatea. România renaşte cu republicanii, iar angajamentul meu este faţă de fiecare român care aşteaptă respect şi rezultate dedicate binelui comun', scria pe Facebook Enachi.

În legislatura începută în 2024 a luat cuvântul de 65 de ori în 49 de ședințe, a inițiat 75 de proiecte de lege. Totodată, Enachi a fost vicepreședinta comisiei pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați până în septembrie 2025.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa de la țară a Andreei Marin, de la Doftana: "An de an plantăm pomi și flori multicolore"

Proiectul de lege care introduce termenul de femicid în legislație și care pedepsește femicidul la fel ca omorul calificat a fost adoptat după ce 284 de deputați au votat „pentru.

Au existat 2 abțineri și 2 parlamentari care nu au votat și un vot împotrivă:

Raisa Enachi (neafiliată) – împotrivă
Ioana Grosaru (neafiliată) – nu a votat
Radu-Mihail Ionescu (neafiliat) – nu a votat
Vasilică Priceputu (PSD) – abținere
Mariana Vârgă (neafiliată) – abținere

Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de președintele Nicușor Dan. Dacă va fi promulgată, femicidul ar urma să fie sancționat la fel ca omorul calificat, cu pedepse între 15 și 25 de ani de închisoare sau detenție pe viață.

Citește și: „Legea femicidului”, adoptată de Parlament. Alina Gorghiu: „Femicidul nu apare brusc, este rezultatul unei violențe repetate, tolerate de mult timp, în familie, în societate, în comunitate”/ Ce pedepse prevede legea

Cum își justifică Raisa Enachi votul împotriva legii femicidului

Într-o postare pe Facebook, după vot, Raisa Enachi a criticat unele aspecte ale proiectului, invocând probleme de constituționalitate și coerență legislativă.

Deputata a atras atenția asupra modificărilor repetate aduse textului și a riscului de suprapunere cu infracțiuni deja reglementate, precum omorul și tentativa de omor.

„Deci, aplicarea practică devine imposibil de gestionat. Introducerea unor concepte precum „femicid indirect', care include sinuciderea, ridică probleme grave de probă și cauzalitate. Legea nu mai oferă reguli, ci deschide calea interpretării arbitrare şi practicii neunitare.

Astfel, se diminuează rolul instanţei, prin predefinirea circumstanţelor şi majorarea automată a pedepselor, se reduce marja de apreciere a judecătorului în individualizarea sancţiunii.

Dreptul penal nu funcţionează pe automatism, ci pe analiză judiciară. Proiectul legislativ nu rezolvă problema reală, în expunerea de motive se recunoaşte că problema este aplicarea legii existente, nu lipsa reglementării. Nu poţi corecta o deficienţă de aplicare printr-o lege mai neclară', a declarat deputata.

Enachi a mai susținut că anumite noțiuni incluse în lege, precum „control', „dominație' sau „relație asemănătoare soților', sunt insuficient definite, ceea ce ar putea duce la interpretări diferite în instanță. De asemenea, aceasta a invocat riscul unei discriminări pe criteriu de gen, prin sancționarea diferită a aceleiași infracțiuni în funcție de sexul victimei.

„Judecătorul va fi pus în situația de a alege între mai multe texte pentru aceeași faptă”

Cine este Raisa Enachi, deputata care a votat împotriva legii femicidului. Deputata Raisa Enachi și-a exprimat punctul de vedere și în plen.

„Un proiect de lege care ajunge la vot cu definiții schimbate, cu obiectul reglementării modificat și cu concepte rescrise pe parcurs. Întrebarea pare simplă: ce votăm, de fapt, astăzi?', si-a început ea intervenția în plen.

Ea a spus că a analizat proiectul de când a fost depus și că a analizat avizele și rapoartele comisiilor. „Proiectul creează suprapuneri cu Codul Penal, avem deja reglementate faptele omorul calificat, articolul 189 și violența în familie articolul 199', spune ea.

Deputata mai spune că, prin faptul că sunt introduse în Codul Penal circumstanțe agravante la omorul calificat, poate să ducă la „confuzie juridică': „Introducerea unor noi agravante și a unui articol distinct fără corelare clară duce la confuzie juridică. Judecătorul va fi pus în situația de a alege între mai multe texte pentru aceeași faptă'.

Raisa Enachi a spus și că legea nu este clar aplicabilă, că introducerea unor noțiuni precum „femicidul indirect care include sinuciderea ridică probleme serioase de probă'.

Ce prevede legea femicidului

Proiectul, care a fost depus la Parlament pe 29 octombrie 2025, definește femicidul ca fiind „uciderea cu intenție a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări femeilor, indiferent dacă uciderea sau practicile vătămătoare sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte’.

Potrivit proiectului, sunt introduse în Codul Penal circumstanțe agravante la omorul calificat. Faptele de omor comise asupra fostului soț/soție, concubin, partener sau cele motivate de gen, de divorț, refuzul căsătoriei sau de răzbunare sunt pedepsite mai dur.

Alte măsuri incluse în proiectul de lege sunt:

Colectarea și publicarea anuală de date privind femicidul și violențele care îl preced, inclusiv informații despre relația victimă-agresor;
Protecție pentru copiii rămași în urmă – orfanii femicidului sunt recunoscuți ca victime directe, cu măsuri de ocrotire imediată și pedepse agravante atunci când violența are loc în prezența minorilor;
Întărirea răspunsului penal, prin sancționarea severă a faptelor motivate de gen și a violențelor care preced omorul;
Educație pentru prevenție, prin introducerea în școli a temelor privind egalitatea de gen, relațiile non-violente și combaterea violenței.