Cresc taxele și impozitele pe proprietăți și terenuri. Ce aduce Pachetul 2 de măsuri fiscale al Guvernului Bolojan

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IULIE, GRATIS, AICI!

Ministerul Finanțelor a lansat joi seară, în consultare publică, forma revizuită a proiectului legislativ care cuprinde al doilea pachet de măsuri fiscale. Printre modificările propuse se numără majorarea valorii impozabile pentru locuințele și terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice, introducerea unui capital social minim de 500 de lei pentru SRL-urile cu o cifră de afaceri netă de până la 400.000 de lei, precum și extinderea bazei de calcul pentru contribuția la sănătate (CASS) la echivalentul a 72 de salarii minime brute pe țară în cazul veniturilor obținute din activități independente. Proiectul include și alte schimbări importante care vizează atât mediul de afaceri, cât și contribuabilii individuali.

Cresc taxele și impozitele pe proprietăți și terenuri

Proiectul de lege face parte dintr-un set de șase acte normative incluse în al doilea pachet de măsuri fiscale, pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan își va angaja răspunderea în Parlament în cursul săptămânii viitoare. Toate cele șase proiecte urmează să fie adoptate oficial de către Executiv în ședința programată pentru vineri, 29 august.

Citește și: Ilie Bolojan a semnat demisiile a șapte consilieri de stat și trei consilieri onorifici. Cine sunt cei care pleacă din Guvern

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Prima imagine cu Monica Gabor de când a născut, în secret, al doilea copil. Cum arată fosta soție a lui Irinel Columbeanu la 37 de ani

Documentul prezentat acum reprezintă forma revizuită a inițiativei lansate în consultare publică de Ministerul Finanțelor pe 14 august, iar în continuare vom detalia cele mai importante măsuri incluse în această versiune actualizată. Documentul aduce modificări importante ce vizează atât persoanele fizice, cât și mediul de afaceri. Printre cele mai notabile schimbări se numără majorarea valorii impozabile pentru locuințele și terenurile deținute de cetățeni, o măsură ce va influența direct nivelul taxelor locale.

În același timp, se introduce obligativitatea unui capital social minim de 500 de lei pentru societățile cu răspundere limitată (SRL) care înregistrează o cifră de afaceri netă de până la 400.000 de lei.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Anca Dumitra și primele imagini cu fiul ei, Levi. Pictorial mamă-fiu de colecție: „Împlinește un an. Mi s-a părut un prilej minunat să surprindem aceste clipe“ / EXCLUSIV

Pentru SRL-urile cu afaceri mai mari, pragul de capital minim urcă la 5.000 de lei. O altă modificare semnificativă este extinderea bazei de calcul pentru contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS), care va fi raportată la echivalentul a 72 de salarii minime brute pe țară în cazul veniturilor obținute din activități independente.

Aceste măsuri sunt completate de o serie de alte reglementări fiscale care vor afecta modul de funcționare al firmelor, dar și obligațiile fiscale ale contribuabililor individuali.

Proiectul de lege propus de Ministerul Finanțelor introduce norme intermediare pentru impozitarea clădirilor și terenurilor, în perioada de tranziție până la implementarea evaluării în masă a bunurilor imobile. Această evaluare urmează să fie realizată cu ajutorul unui sistem informatic dedicat, care ar putea furniza în 2026 valorile necesare pentru calculul bazei fiscale aferente anului 2027.

Potrivit notei de fundamentare, „astfel, ca parte a unei treceri în mod etapizat către utilizarea valorii de piață, spre a se obține o valoare impozabilă apropiată de valoarea de piață, se instituie norme aplicabile în anul 2026 prin care să se reglementeze în raport de prevederile actualului cadru legal prevăzut de Titlul IX – Impozite și taxe locale din Codul fiscal, în sensul unei adaptări a mecanismului de stabilire a impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, precum și a celui din domeniul impozitului pe teren.'

În acest context, proiectul modifică articolul 457 din Codul Fiscal, care reglementează modul de calcul al impozitului pe clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice, cu scopul de a alinia valoarea impozabilă la nivelul pieței și de a crea un sistem mai echitabil de taxare.

Valoarea impozabilă crește de aproape două ori

În momentul de față, impozitul pe clădirile rezidențiale și anexele aflate în proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a imobilului. Ministerul Finanțelor propune acum o majorare substanțială a acestei valori impozabile, ceea ce va conduce implicit la creșterea taxelor locale.

Concret, pentru o clădire construită din materiale durabile și dotată cu instalații de apă, canalizare, electricitate și încălzire, valoarea impozabilă va crește de la 1.492 lei/mp, cât este în prezent, la 2.677 lei/mp. În cazul unei construcții similare, dar fără aceste instalații, valoarea impozabilă va urca de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp.

Proiectul de lege revizuiește și prevederea referitoare la aplicarea coeficientului de corecție pentru apartamentele situate în blocuri cu mai mult de trei niveluri și cel puțin opt unități locative. Potrivit notei de fundamentare, această abordare nu mai este justificată în contextul trecerii la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piață. În plus, începând cu anul 2026, nivelurile de impozitare vor fi aplicate distinct pentru fiecare tip de taxă, conform reglementărilor din proiect, fără a mai fi necesară adoptarea unor hotărâri locale suplimentare privind actualizarea în funcție de rata inflației.

Cum vor fi impozitate mașinile

Proiectul de lege propus de Ministerul Finanțelor introduce un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, bazat pe principiul „poluatorul plătește'. Scopul este de a diferenția fiscal vehiculele în funcție de gradul de poluare, astfel încât cele mai poluante să suporte o taxare mai ridicată, iar cele mai ecologice să beneficieze de impozite reduse.

Propunerea se bazează pe un studiu realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, care recomandă ca impozitul să fie calculat în funcție de capacitatea cilindrică a motorului și norma de poluare. Formula se aplică pentru opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică, incluzând motociclete, autoturisme, autobuze și alte vehicule cu masa totală autorizată de până la 12 tone.

Pentru fiecare categorie, impozitul se stabilește pe baza a două criterii: capacitatea cilindrică (calculată în lei/200 cm³) și norma de poluare, care variază de la E0 (non-euro) până la E6 și hibride cu emisii mai mari de 50g CO₂/km. Spre exemplu, pentru un autoturism cu motor între 1,6 și 2,0 litri și normă de poluare E0-E3, impozitul va fi cuprins între 237,6 lei și 297 lei. Dacă același vehicul are normă Euro 4, impozitul scade la 228-285 lei, iar pentru Euro 5, se situează între 213 și 267 lei.

Potrivit notei de fundamentare, „metoda de calcul a valorii unitare are la bază modelul Bulgariei, model în cadrul căruia sunt utilizate 3 criterii: puterea autovehiculului, vechimea și norma de poluare. Totodată, s-a ținut cont de faptul că valoarea venitului brut per-capita în Bulgaria era, în anul 2022 (data realizării de către BM a studiului ce stă la baza propunerii formulate), cu aprox. 20% mai mică decât valoarea venitului brut per-capita în România.'

Pentru fiecare dintre cele două criterii se aplică coeficienți de ajustare cu valori între 1,3 și 0,95, în funcție de categoria vehiculului. Mașinile electrice vor beneficia de cel mai mic impozit, stabilit la 80 lei pe an, în timp ce nivelul taxării crește proporțional cu gradul de poluare al autovehiculului.

Firmele fără cont bancar sau cu raportări întârziate vor fi declarate inactive

Potrivit proiectului legislativ aflat în dezbatere, firmele care nu dețin un cont de plăți deschis în România sau un cont la Trezoreria Statului vor fi considerate inactive din punct de vedere fiscal. Această condiție devine la fel de importantă ca lipsa sediului social, absența organelor statutare sau expirarea duratei de funcționare a societății – toate fiind deja criterii pentru declararea inactivității.

Totodată, se introduce o nouă regulă: nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de cinci luni de la expirarea termenului legal va atrage automat statutul de contribuabil inactiv. Conform Legii contabilității nr. 82/1991, aceste documente trebuie să reflecte fidel poziția financiară, performanța economică și alte informații relevante despre activitatea desfășurată, iar lipsa lor este considerată o încălcare gravă.

Proiectul mai prevede limitarea duratei de inactivitate la maximum un an pentru entitățile care vor fi declarate inactive după intrarea în vigoare a noii legi. În cazul inactivării voluntare, înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului, perioada maximă va fi de trei ani. Dacă o firmă nu se reactivează în intervalul stabilit, ANAF va putea solicita dizolvarea acesteia.

De asemenea, sunt introduse măsuri tranzitorii care reglementează tratamentul fiscal al contribuabililor deja declarați inactivi, în funcție de vechimea acestui statut – fie că este mai mică sau mai mare de trei ani.

Firmele nou înființate, obligate să-și deschidă cont de plăți în maximum 60 de zile

Proiectul legislativ aduce modificări importante în ceea ce privește disciplina financiară a firmelor, prin revizuirea Legii nr. 70/2015 privind operațiunile de încasări și plăți în numerar. Astfel, toate societățile comerciale vor fi obligate să dețină un cont de plăți deschis în România pe toată durata desfășurării activității. Pentru firmele nou-înființate, termenul maxim pentru deschiderea unui astfel de cont este de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării.

Nerespectarea acestei obligații va fi considerată contravenție, iar prestatorii de servicii de plată care activează în România vor fi obligați să deschidă conturi la cerere, atât pentru persoane juridice, cât și pentru persoane fizice. Excepție fac cazurile în care deschiderea unui cont ar contraveni prevederilor Legii nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Noile reglementări vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

Capital social minim obligatoriu pentru SRL-uri

Pentru a întări responsabilitatea juridică a societăților cu răspundere limitată (SRL) față de creditori, proiectul de lege introduce noi praguri pentru capitalul social. Astfel, SRL-urile cu o cifră de afaceri netă sub 400.000 lei vor trebui să aibă un capital minim de 500 lei, iar cele care depășesc acest prag vor fi obligate să dispună de un capital social de cel puțin 5.000 lei. Pentru SRL-urile nou înființate, valoarea minimă rămâne 500 lei.

Nivelul capitalului social a fost stabilit în raport cu valoarea salariului mediu brut, estimat la aproximativ 5.000 lei. Pentru firmele deja existente, se propune o perioadă de tranziție de doi ani, în care acestea trebuie să își majoreze capitalul social fie cu ocazia modificării actului constitutiv, fie în momentul înregistrării de mențiuni. După expirarea acestui termen, societățile care nu se conformează vor fi dizolvate.

Noi reguli fiscale pentru veniturile din chirii: cotă forfetară de 30%

Ministerul Finanțelor propune o reformă a regimului fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități independente, în special cele provenite din servicii de cazare. Se elimină sistemul de stabilire a venitului net anual pe bază de normă de venit, precum și opțiunea de calcul în sistem real. În locul acestora, se introduce o cotă forfetară de cheltuieli de 30%, aplicată asupra venitului brut anual.

Venitul brut este definit ca totalul sumelor încasate în bani sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, obținute pe parcursul anului fiscal. Pentru determinarea venitului net, contribuabilii vor completa doar partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală, fără obligația de a ține contabilitate.

Impozitul anual se va calcula prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului net, fiind considerat impozit final. Calculul se va face de către contribuabil, pe baza datelor din Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale. În plus, pentru aceste venituri se vor datora contribuții sociale obligatorii, conform prevederilor Titlului V din Codul Fiscal, aplicabile veniturilor din activități independente.

Aparat de marcat și bon fiscal, obligatorii pentru închirierea locuinței pe termen scurt

Proprietarii persoane fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor din locuințele proprii vor fi supuși aceluiași regim fiscal ca în cazul activităților independente, respectiv aplicarea unei cote forfetare de 30% pentru cheltuieli. În acest context, închirierea pe termen scurt este definită ca o perioadă neîntreruptă de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană, într-un an.

Pe lângă regimul fiscal, proiectul de lege introduce obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale. Proprietarii vor trebui să emită bonuri fiscale pentru fiecare tranzacție și să le înmâneze clienților, în conformitate cu noile cerințe privind transparența și disciplina financiară.

Praguri maxime pentru eșalonarea la plată

Proiectul legislativ reglementează condițiile pentru acordarea eșalonării la plată în formă simplificată, introducând criterii clare și praguri maxime. În cazul persoanelor juridice, această facilitate va fi disponibilă doar pentru firmele înființate cu cel puțin 12 luni înainte de depunerea cererii.

Plafonul maxim pentru acordarea eșalonării simplificate va fi stabilit astfel:

• Pentru persoanele fizice: obligații fiscale sub 100.000 lei;
• Pentru asocierile fără personalitate juridică: obligații sub 100.000 lei;
• Pentru persoanele juridice: obligații sub 400.000 lei.

În prezent, legislația prevede doar un plafon minim sub care eșalonarea nu se acordă: 500 lei pentru persoane fizice, 2.000 lei pentru asocieri fără personalitate juridică și 5.000 lei pentru persoane juridice. Noua reglementare vine să completeze acest cadru, oferind o limită superioară clară pentru accesarea mecanismului de eșalonare simplificată.

Reglementări la vânzarea online a bunurilor confiscate sechestrate de Fisc

Proiectul prevede introducerea unui nou articol prin care să se reglementeze principiile vânzării la licitație, prin mijloace electronice, a bunurilor sechestrate de către Fisc.

Cum va fi făcută vânzarea la licitație, prin mijloace electronice, de către organele fiscale:

• Termenul de efectuare a publicității vânzării bunurilor va fi de cel puțin 10 zile.
• Vor fi afişate informațiilor pentru efectuarea publicității bunurilor, inclusiv descrierea lor sumară, precum și fișiere media relevante pentru vizualizarea acestora, prețul de evaluare ori prețul de pornire al licitației
• Persoanele interesate vor avea posibilitatea de a viziona bunurile, la o data și într-un interval orar stabilit pe platforma de licitații electronice;
• Perioada de organizare a licitației va fi între 5 şi 30 de zile, prin platforma de licitații electronice

Prevederile privind vânzarea la licitație a bunurilor sechestrare, prin mijloace electronice se aplică și pentru valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului.

Plata cu cardul, obligatorie pentru toți comercianții

Potrivit proiectului, „toți comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.'

Se elimină astfel pragul de 50.000 lei care condiționa anterior obligația de acceptare a plăților cu cardul. Măsura, conform notei de fundamentare, „oferă posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici.'

Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA)

Începând cu anul fiscal 2026, se abrogă impozitul minim pe cifra de afaceri. „Impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale – ICAS, se aplică până la 31 decembrie 2025 / ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026', se arată în nota de fundamentare.

Totodată, proiectul introduce o limitare a deductibilității pentru anumite cheltuieli externe. „Pentru anul fiscal 2026, proiectul propune calificarea cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielilor de management, consultanță, efectuate cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, ca fiind nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal. Aceasta în cazul în care ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor înregistrate de contribuabil este mai mare de 1%.'

Nu vor fi afectate cheltuielile pentru obținerea de mărci, modele industriale, drepturi de autor și alte asemenea înregistrate în România.

Modificări la calculul CASS pentru activități independente

Proiectul prevede majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară. Această modificare se va aplica începând cu 1 ianuarie 2026.

„Măsura are ca scop și reducerea decalajului de taxare a muncii între veniturile din activități independente și veniturile din salarii și asimilate salariilor', se precizează în nota de fundamentare.

La stabilirea bazei de calcul se va utiliza salariul minim brut în vigoare la 1 ianuarie, chiar dacă pe parcursul anului apar modificări. „Spre exemplu: 12xSMB, 12,5xSMB ș.a.m.d. unde SMB reprezintă salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului), nu ca valoare absolută cum se stabilește în prezent', se arată în nota de fundamentare.

De asemenea, se extinde sfera contribuabililor obligați la plata contribuțiilor sociale. „Măsura are în vedere includerea în sfera contribuabililor care datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice pentru care venitul net anual stabilit pe baza normelor anuale de venit, după aplicarea criteriilor de corecție, depășește nivelul a 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului.'

Impozite majorate pentru câștigurile bursiere și tranzacțiile cu criptomonede

Proiectul legislativ propune creșterea cotelor de impozitare pentru veniturile obținute din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate. Astfel, „cota de 1% aplicabilă fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câștig din efectuarea de operațiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii se majorează la 3%', iar „cota de 3% aplicabilă fiecărui câștig […] într-o perioadă mai mică de 365 de zile […] se majorează la 6%.'

Pentru tranzacțiile care nu sunt realizate prin entitățile reglementate de lege, precum și pentru transferul aurului de investiții, „cota de impozit crește de la 10%, la 16%.' Măsura se va aplica începând cu veniturile aferente anului 2026.

În ceea ce privește monedele virtuale, proiectul prevede că „în cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală să se aplice cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție.' Impozitul va fi calculat de contribuabil pe baza declarației unice. Totodată, „câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.'

Evaluări psihologice pentru angajații ANAF și ONJN

Pentru consolidarea integrității în instituțiile fiscale și de reglementare, proiectul introduce „posibilitatea testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat, în situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate ale personalului […] la solicitarea conducerii Agenției.'

Mai mult, „devine imperios necesară deținerea/obținerea avizului psihologic și a avizului psihologic de integritate, emise de către unități specializate autorizate de Colegiul Psihologilor din România, anual sau la solicitarea Agenției, ca parte a cerințelor de exercitare a funcției publice pentru aceste categorii.'

Pentru funcționarii ONJN, candidații la concursuri vor trebui să prezinte „două avize: unul privind evaluarea psihologică complexă și altul privind nivelul de integritate.' De asemenea, se introduce „testarea psihologică periodică, o dată la 2 ani', cu posibilitatea unor evaluări suplimentare în cazuri justificate.

Bodycam-uri la controalele fiscale și vamale

Proiectul creează cadrul legal pentru utilizarea mijloacelor de înregistrare audio-video în timpul controalelor fiscale și vamale. „Va fi permisă utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operațiunilor de control.'

Legea 86/2006 privind Codul vamal al României va fi completată pentru a permite această practică. Potrivit notei de fundamentare, „măsura propusă va conduce atât la prevenirea săvârșirii unor fapte ilegale, în special a celor de corupție cât și la reducerea activităților și comportamentelor care încalcă normele de conduită ale personalului vamal, ca urmare a conștientizării faptului că intervențiile și acțiunile lucrătorilor vamali sunt înregistrate și fixate foto-audio-video.'

Taxă fixă pentru coletele din afara UE

Pentru coletele cu valoare sub 150 euro provenite din afara Uniunii Europene, proiectul introduce o taxă fixă de 25 lei. Aceasta se va aplica comenzilor din țări precum China sau Turcia și „va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat.'

Reglementări noi privind distribuirea dividendelor

Guvernul propune o serie de modificări legislative care vizează disciplina financiară a societăților comerciale, în special în ceea ce privește distribuirea dividendelor și funcționarea Fondului Român de Contragarantare. Măsurile sunt menite să prevină dezechilibrele financiare și să asigure o mai bună guvernanță corporativă.

Interdicții și sancțiuni pentru distribuirea trimestrială de dividende

Proiectul introduce o interdicție clară: „societățile care distribuie trimestrial dividende nu pot acorda acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.'

Totodată, se instituie „răspunderea solidară a societății și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, dar nu le-a regularizat', în cazul în care societatea a distribuit dividende trimestriale sau a restituit împrumuturi în condițiile în care activul net era sub limita legală.

Pentru nerespectarea acestor prevederi, proiectul stabilește sancțiuni: „societățile care au distribuit trimestrial dividende, fără să le regularizeze, și au acordat împrumuturi sau au restituit împrumuturi acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate' vor fi amendate cu sume cuprinse între „10.000 lei și 200.000 lei', sancțiunea urmând să fie aplicată de ANAF.

De asemenea, se introduce o limitare suplimentară: „distribuirea de dividende din profitul exercițiului financiar curent pentru societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, să poată fi efectuată numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege.'

Fondul Român de Contragarantare va fi desființat treptat

Potrivit proiectului, „Fondul Român de Contragarantare – S.A. nu va mai acorda garanții în cadrul programelor guvernamentale', urmând ca „Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – S.A. – IFN să se substituie în drepturi și obligații pentru toate garanțiile emise de către Fond în numele și în contul statului, în baza mandatului acordat.'

Transferul garanțiilor se va face „pe bază de protocol de predare-primire în termen de maxim 30 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a ordonanței.'

În vederea eficientizării procesului de dizolvare, proiectul propune modificarea structurii de conducere: „va fi modificat sistemul de administrare al Fondului Român de Contragarantare prin trecerea de la un sistem dualist, condus de un Consiliu de Supraveghere format din 7 membri și un Directorat alcătuit din 3 membri, la sistemul unitar condus de un Consiliu de administrație format din 3 membri și un Director.'

„O conducere formată din 3 membri ai consiliului de administrație și un Director fiind suficientă în vederea efectuării tuturor demersurilor necesare în vederea finalizării procesului de dizolvare', se precizează în nota de fundamentare.

Cele mai vândute colecții!

LANZ BULLDOG D 7506A Germania - Editia 2 (Tractoare de legenda) 39.9 RON Cumpără acum

UTB-650 Romania - Editia 1 (Tractoare de legenda) 14.9 RON Cumpără acum

Frozen - Ediția nr. 2 (Romanele Disney) 24.9 RON Cumpără acum

Frumoasa si Bestia - Ediția nr. 1 (Romanele Disney) 9.9 RON Cumpără acum

ELLE - ediția septembrie 2025 34.99 RON Cumpără acum

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Când ar fi renunțat, de fapt, Andi Moisescu la verighetă. Primele semne că mariajul cu Olivia Steer s-ar fi încheiat

Fanatik

Lista completă cu trenurile care nu mai circulă de la 1 septembrie 2025. Veste proastă dată de CFR Călători: „Au fost erori manageriale”

GSP.ro

"Îmi uram brațele". Transformată total, Serena Williams a dezvăluit secretul care a ajutat-o să slăbească enorm