Guvernul explică majorarea impozitelor și a taxelor locale, după valul de critici din spațiul public: "Reforma impozitării proprietăţii se impunea. Banii colectați rămân la bugetele locale"

Vezi și acest video VIVA!:

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI

Cuprins

1 Guvernul explică majorarea impozitelor și a taxelor locale, după valul de critici din spațiul public
2 Angajamente asumate prin PNRR și față de Comisia Europeană
3 Impactul estimat asupra bugetelor locale

Duminică, Executivul a transmis un comunicat oficial prin care explică motivele care au stat la baza majorării impozitelor și taxelor locale pentru clădiri, terenuri și autovehicule. Potrivit Guvernului, sistemul actual genera pierderi importante pentru autoritățile locale, iar nivelul impozitelor nu reflecta valoarea reală a proprietăților și nici evoluția inflației.

Vezi galeria foto

Guvernul explică majorarea impozitelor și a taxelor locale, după valul de critici din spațiul public

Guvernul susține că România se afla printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților și că existau diferențe majore între localități, precum și un grad scăzut de colectare.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa de vacanță a Andreei Esca, din Franța. E situată în apropiere de Nisa, are piscină exterioară și o curte splendidă, înconjurată de natură

„Reforma impozitării proprietăţii se impunea. De ce? România era printre ţările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăţilor din ţările europene. Doar 0,55 % din PIB, faţă de 1,85 % media UE. Existau disproporţii majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ţinea cont de valoarea de piaţă a clădirii în cazul persoanelor fizice. Gradul de încasare era redus şi impozitele nu erau actualizate cu rata inflaţiei. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate. Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autorităţile locale, inechităţi între contribuabili, lipsă de performanţă în administraţie şi creşterea sumelor transferate de la bugetul naţional către autorităţile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta', se susţine în comunicatul Guvernului.

Citește și: Radu Miruţă, ministrul Apărării, despre pensiile militarilor: „Nu e nimeni mai special decât altul'. Ce spune despre noua amânare a CCR

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa în care s-a mutat Claudia Iosif (Babs), după despărțirea de Dorian Popa. A amenajat o cameră special pentru pisicile ei

Citeste si: Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri pentru pensii suplimentare mai bune și reducerea diferențelor între femei și bărbați: „Obiectivul nostru este clar. Să completeze, nu să înlocuiască, pensiile publice

Executivul a transmis, de asemenea, că sumele colectate din impozitele și taxele locale nu sunt direcționate către bugetul de stat, ci rămân la nivelul autorităților locale, într-un context bugetar dificil.

„Trebuie subliniat faptul că banii colectaţi din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar', se mai afirmă în comunicatul transmis de Guvern.

Angajamente asumate prin PNRR și față de Comisia Europeană

Potrivit Guvernului, reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022, atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar.

„Deşi angajamentele au fost luate în anii anteriori şi discuţiile despre impozitarea în funcţie de valoarea de piaţă a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale. Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 şi 5 – între 300 şi 500 milioane de euro) şi a agravat lipsa de performanţă în administraţia locală şi acumularea unor dezechilibre bugetare', se precizează în comunicat.

Impactul estimat asupra bugetelor locale

Executivul a explicat și contextul în care măsurile au intrat în vigoare, arătând că deciziile Curții Constituționale, atacurile opoziției și procedurile legale au dus la întârzieri și la dificultăți în implementare la nivel local. De asemenea, potrivit calculelor Guvernului, aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei).

„Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităţilor administraţiei publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor şi a elementelor de competenţă locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparenţă decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităţilor publice locale şi a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghişeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferenţe de aplicare între UAT-uri). În prezent, autorităţile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncţionalităţi', a mai transmis Guvernul în comunicat.