Ilie Bolojan anunță măsurile fiscale de austeritate: TVA de 11 și 21%, pensiile de peste 3 mii de lei se vor impozita, salariile și pensiile din sistemul public nu se vor mări. Ce a declarat despre jocurile de noroc

.

Premierul Ilie Bolojan anunță miercuri măsurile fiscale de austeritate. Înainte de conferința de presă programată la ora 17.00, prim-ministrul l-a informat pe președintele Nicușor Dan despre deciziile luate în Coaliție. Ilie Bolojan a vorbit despre salarii și pensii, despre TVA, despre impozite. A adus în discuție și subiectul sensibil al jocurilor de noroc, dar a vorbit și despre accize la tutun și alcool.

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IUNIE, GRATIS, AICI!

Ilie Bolojan a avut o ședință, miercuri dimineață, cu miniștrii din Cabinet, respectiv cu ministrul Finanțelor Aelxandru Nazare cu fostul ministru, actual vicepremier, Tanczos Barna, dar și cu restul vicepremierilor, precum și cu ministrul Fondurilor Europene Dragoș Pîslaru. Ilie Bolojan anunță măsurile fiscale de austeritate: TVA de 11 și 21%, pensiile de peste 3 mii de lei se vor impozita, salariile și pensiile din sistemul public nu se vor mări. Ce a declarat despre jocurile de noroc.

Ilie Bolojan anunță măsurile fiscale de austeritate

Așa cum am prezentat săptămâna trecută, deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat în perioada imediat următoare.

De ce este corectarea deficitului o urgență și o prioritate națională? Pentru că, așa cum am mai spus, România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările Uniunii Europene și am avut al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Cel mai mare. Dacă vă aduceți aminte, a fost în 2010 puțin mai mare decât cel pe care l-am înregistrat anul trecut.

A fost de 9,4% și vă rog să vă aduceți aminte, pentru că, neluând măsuri atunci, la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19 la 24% și să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public de 25%. Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al zecelea, al 11-lea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid.

Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situația. Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățenii României, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care, evident, i-a împrumutat. Vă rog să gândiți dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30 la sută mai mult decât veniturile pe care le câștigă, cât ar putea rezista și extrapolat această situație la nivelul unei țări și înțelegeți în ce situație este România? Nu mai putem continua în felul acesta.

Dacă nu am face nimic sau mai lungim foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român. Ar însemna că creditorii noștri, cei care ne împrumută în prezent și de care avem nevoie și în viitor, pentru că nu putem funcționa altfel, nu ne-ar mai împrumuta și deci nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile. Accesul la fondurile europene sunt condiționate de reforma fiscală. Nu am mai avea acces la fonduri europene. Vă rog să vă gândiți că nu am putea continua„, și-a început Ilie Bolojan discursul la conferința de presă.

Potrivit documentului discutat cu Comisia, TVA ar putea crește la 21% încă de la 1 august. De asemenea, ar urma să crească și TVA redus pentru alimente și medicamente de la 9% la 11%, deși PSD susținea anterior că taxa va rămâne 9%. Este și motivul pentru care social democrații nu ar fi de acord cu această măsură.

O altă măsură cuprinsă în pachet prevede introducerea CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, deși anterior decizia agreată de liderii politici era de introducere a taxei pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei.

Majorarea TVA la 21% / cota redusă pentru medicamente și alimente crește la 11%

„Vom reașeza taxa pe valoarea adăugată la două cote. Astăzi avem trei cote, de 5, de 11 și de 19%. Cele două cote la care propunem reașezarea sunt cota de 11% și cota de 21%.

La cota redusă vor rămâne, așa cum a fost și până acum, medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Propunem, de asemenea, ca și industria HoReCa să rămână la acest nivel.

Acest lucru se va face în așa fel încât în luna octombrie să se facă o analiză din care să rezulte dacă ne-au crescut încasările din această zonă. Dacă ele nu vor crește în urma măsurilor care vor fi luate, atunci cu siguranță și această industrie are șanse mari ca de la sfârșitul anului să intre la cota ridicată. Toate celelalte componente vor fi la această cotă de 21%„, a anunțat Ilie Bolojan.

Accizele la alcool, combustibil și tutun cresc cu 10%

„Vor crește contributorii la CNAS. Măsurile înseamnă două direcții, aplicare contribuții la pensiile de peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții în așa fel încât să creștem de la puțin peste 6 milioane la 8 milioane de contribuabili. La o pensie de 4.000 de lei, se va plăti diferența de la 4.000 la 3.000, adică 100 de lei.

De la 1 ianuarie, va creștere impozitul pe dividente de la 10 la 16%. Toate celelalte de la 1 august. Vom taxa profiturile băncilor. Consider că pot contribui cu sumă mai mari la veniturile bugetului de stat. Vom suprataxa toate câștigurile din jocuri de noroc.

Vom propune o măsură temporată. Ca și anul viitor pensii și salarii să rămâne plafonate. Este o măsură strict pentru anul următor. Vom propune creșterea normei didactive cu 2 ore față de ce avem acum în preuniversitar și universitar.

Accizele la alcool, combustibil și tutun cresc cu 10%”, a mai anunțat Ilie Bolojan.

Reforma burselor

Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani, așa cum am spus, a fost o creștere care nu poate fi suportată, a burselor, mai ales pentru elevi. Gândiți-vă că acum trei ani de zile aveam o sumă totală pentru bursele pe România de 188 de milioane de lei. Și anul trecut, evident, și anul acesta am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde lei, deci este o creștere de zeci de ori.

Și în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne putem permite. Vom rămâne, deci, cu cele două burse care se cuvine să rămână: bursele de merit, dar acordate de merit pentru un număr limitat și cele sociale, care vor fi într-adevăr alocate pe criterii care țin de sprijinirea copiilor care provin din familii defavorizate„, anunță Bolojan.

Creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%

„Un element important pe care îl avem în vedere este taxarea suplimentară a capitalurilor. Vom propune și vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, de majorare a impozitului pe dividende de la 10 la 16%. Toate celelalte măsuri pe care vi le-am precizat ar urma să intre în vigoare de la data de 1 august.

De asemenea, vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europă și consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat.

De asemenea, vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc în așa fel încât să încasăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri„, spune Bolojan.

Bolojan, despre primele de pensionare ale judecătorilor CCR

Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat, miercuri, după ce a anunțat pachetul de măsuri fiscale de austeritate, despre primele de pensionare ale judecătorilor de la CCR, în contextul în care acești bani nu sunt prevăzuți în bugetul instituției. „Nu mai avem bani în plus', a spus premierul.

„Din câte știu este o prevedere care este trecută în legislația care ține de Curte. Ele sunt legale, dacă au bani să le dea, dar în acest context sunt imorale. Dacă nu au bani, atunci cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au pentru că vom fi în situația în care rectificarea bugetară nu poate fi decât negativă. Nu mai avem bani în plus și în astfel de situații decența ar trebui să prevaleze', a declarat Bolojan.

Cei trei judecători care își termină mandatul, respectiv Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga ar urma să primească câte 180.000 de lei fiecare, echivalentul a 6 indemnizații.

Ce prevede pachetul de măsuri fiscale discutat cu Comisia Europeană

Măsuri cu cel mai mare impact asupra populației (începând cu 1 august 2025):

1. Creșterea TVA standard de la 19% la 21%

Impact estimat: 11,7 miliarde RON în 2026

Impact asupra populației: Afectează toate categoriile de consumatori, prin creșterea generalizată a prețurilor.

2. Creșterea TVA redusă de la 9% la 11% pentru alimente, medicamente, apă, îngrășăminte etc.

Impact estimat: 2,6 miliarde RON în 2026

Impact: Major, pentru că vizează produse esențiale și utilități.

3. Creșterea TVA redusă de la 5% la 11% pentru energie termică, cărți, lemne de foc

Impact estimat: 450 milioane RON în 2026

Impact: Ridicat, mai ales în sezonul rece și în gospodăriile vulnerabile.

4. CASS pentru pensii peste 3.000 RON/lună

Impact estimat: 4,1 miliarde RON în 2026

Impact: Direct asupra pensionarilor cu venituri mai mari. Până acum, pensionarii erau scutiți.

5. Majorarea accizelor la combustibili, alcool, tutun, zahăr

Impact estimat: 5 miliarde RON în 2026

Impact: Generalizat – duce la scumpirea carburantului, alcoolului, țigărilor și băuturilor zaharoase.

„Va crește sărăcia, se va diminua standardul de viață”

Adrian Negrescu și Iancu Guda au explicat, la Antena 3 CNN, că economia României se află într-o situație extrem de gravă, iar dacă ratingul de țară este retrogradat la categoria „junk', vom avea cu toții de suferit mult mai mult decât din cauza măsurilor propuse de Executiv. În cel mai negru scenariu, cu o economie „junk', inflația va ajunge la 20%, iar ratele românilor se vor dubla.

Analistul financiar Adrian Negrescu a spus că „dezmățul' pe bani publici a atins un punct critic și România trebuie să demonstreze în fața investitorilor și în fața Comisiei Europene că este capabilă să readucă economia pe linia de plutire. În caz contrar, scenariul este unul teribil pentru economia românească.

„Situația este extrem de gravă, avem un deficit bugetar mai mare decât cel de anul trecut cu 4 miliarde de lei. Cei de la Fitch, când au venit în România săptămâna trecută, Comisia Europeană văd aceste date și ne-au cerut măsuri mai dure pentru a reduce acest dezmăț din banii statului. Într-adevăr, s-a sărit prea mult calul. Am ajuns la niște cheltuieli pe care nu ni le putem permite.

Noi, dacă nu demonstrăm prin aceste măsuri de restructurare a cheltuielilor publice, măsuri de austeritate, că suntem capabili să repunem economia pe linia de plutire, mai ales deficitul bugetar și bugetul statului pe linia de plutire, în luna august ne ducem direct în junk, într-o economie nerecomandată investitorilor, având în vedere că atunci va fi prima evaluare a Agenției Fitch.

E un moment crucial pentru perspectivele economice ale României, pentru că dacă noi vom intra în junk, cu toții vom avea de suferit mai mult decât din cauza acestor măsuri fiscale propuse de Guvernul Bolojan', a spus Adrian Negrescu.

Cel mai negru scenariu: retrogradarea economiei românești la categoria „junk”

La rândul său, Iancu Guda a explicat impactul măsurilor pe care le ia în calcul Guvernul Bolojan: creșterea TVA-ului la 21%, majorarea accizelor la 10%, taxarea cu CASS a pensiilor peste 3.000 de lei.

„Creșterile de taxe se vor vedea în inflație, atât la accize, cât și la TVA, vom vedea efectele în prețurile finale, ceea ce înseamnă mai puțini bani în buzunar. Salariile deja cresc cu 9%, inflația e de 5,5%, cu aceste creșteri de taxe, cu siguranță vom vedea o inflație de două cifre sau cel puțin aproape de 10%, care va depăși creșterea salariilor. Pe medie, înseamnă o creștere a nivelului de sărăcie, o diminuare a standardului de viață', a spus Iancu Guda.

Economistul a atras însă atenția că e nevoie ca măsurile de austeritate să înceapă de la cei care au cele mai multe privilegii și trebuie dublate de reforma ANAF și de combaterea economiei subterane.

„Oamenii nu au nevoie de empatie și înțelegere, au nevoie de justețe și corectitudine. Dacă vorbim de un program de guvernare în care toată lumea plătește, hai să vedem că toată lumea plătește. Sigur că creșterile de taxe pot aduce venituri în plus la buget imediat. La combaterea economiei subterane e nevoie de timp, dar trebuie să vedem și reformele. Să crești TVA la 21%, dar să nu ai taxarea inversă și TVA split, adică să iei TVA-ul o singură dată de la clientul final într-un cont separat, nu cred că se va îmbunătăți colectarea.

La stat, cu adevărat, reforme, nu tăierea sporului de antenă sau alte sporuri. Sincer, această nesimțire a bugetarilor, eu nu înțeleg împotriva cui protestează. Împotriva României? Nu se poate să îți dorești să menții binele personal pe datorie care omoară toată țara. Ne sufocăm și falimentăm financiar', a spus economistul.

PSD nu vrea CASS pentru pensiile de 3.000 de lei

Deputatul PSD Claudiu Manta a declarat, miercuri la Antena 3 CNN, că social-democrații nu sunt de acord cu CASS pe pensii peste 3.000 de lei pentru că s-a negociat un prag de 4.000 de lei și că nici „tăierea otova a sporurilor nu e în regulă”, deoarece unele „sunt îndreptățite”.

Întrebat dacă o pensie de 3.000 de lei este o pensie mare, acesta fiind criteriul despre care s-a vorbit când s-a pus în discuție CASS pe pensii, Claudiu Manta a răspuns: „Tocmai asta e problema, motivul pentru care am intrat la guvernare era pentru a proteja veniturile mici și mijlocii. Pragul inițial de impozitare a pensiilor era 2.500 de lei, asta în primele discuții. După negocieri am reușit creșterea la 4.000 de lei. Cred că un lucru odată bătut în cuie și negociat așa trebuie să rămână.”

Referindu-se la grevele din diferite sectoare de activitate, Manta a declarat că unele „au un sâmbure de adevăr”.

„Această tăiere otova a tuturor sporurilor nu e în regulă. Unele din aceste sporuri sunt îndreptățite. Aceste sporuri au fost introduse în 2017 – 2018 ca să nu crească salariile. Soluția e o nouă lege a salarizării”, a spus Manta.

Mihai Fifor: „Da, multe sporuri se iau aiurea. Dar ce faci cu cei care chiar le merită?”

„Din ciclul „cu barda după bugetari”: a apărut și celebra Ordonanță a sporurilor”, a scris pe Facebook senatorul PSD, Mihai Fifor. La rândul său, a criticat tăierea sporurilor „la grămadă. Otova. Fără discernământ. Fără nicio analiză punctuală. Fără a vedea cine ia pe merit și cine nu. Fără consultarea partenerilor sociali”.

„Ce mai contează că unii muncesc de le sar ochii din cap pentru sporurile acelea? Ce mai contează că în unele cazuri, sporul ăla face diferența dintre a-ți permite un trai decent și a nu putea plăti ratele ori coșul zilnic al familiei?

Nimeni nu mai face diferențe. Ne grăbim', zice un ministru. „N-avem timp de analize”. Un ministru care sigur nu moare de foame. Pentru care indemnizația e, poate, bonusul pentru semințe. Un om care habar nu are cum trăiesc cei pentru care acel spor' e de fapt o completare mascată pentru salariile rușinos de mici.

„Să ne înțelegem bine: România are, într-adevăr, probleme”

Să ne înțelegem bine: România are, într-adevăr, probleme. Suntem într-o gaură bugetară periculoasă. Da, multe sporuri se iau aiurea. Dar ce faci cu cei care chiar le merită? Și știți ce e revoltător? Că cei care plătesc acum nota de plată nu sunt cei care au adus țara în starea asta. Sunt doar cei care o plătesc, din nou.

În timp ce adevărații vinovați – sinecuriștii plantați politic în regii, agenții, autorități cu nume pompoase și activitate zero, consilii de administrație – rămân bine-mersi pe funcții, privilegii și salarii nesimțite. Și-au pus oamenii acolo tot cei care, azi, pozează în reformatori cu cravată, din birourile lor confortabile și rupte de realitatea vieții de zi cu zi.

Sunt o grămadă de nedreptăți care trebuie corectate în sistemul bugetar, e adevărat. Dar nu poți face asta pedepsind pe toată lumea la grămadă, ca și cum ar fi toți o apă și-un pământ. Analiza era obligatorie. Asa cum obligatorie e curățarea sistemului de stat de toate căpușele care fac burta mare din sinecuri politice”, scris Mihai Fifor.

Consilierul lui Nicușor Dan, despre majorarea TVA

Consilierul prezidenţial Radu Burnete a declarat într-un interviu oferit recent că opinia Preşedintelui României, Nicuşor Dan, „a fost clară” pe subiectul creşterii TVA, însă, Guvernul condus de Ilie Bolojan va trebui să ia decizii pentru reducerea deficitului bugetar.

„Până la urmă, preşedintele a desemnat un premier, premierul şi-a organizat un guvern care a primit un mandat de la Parlament. Acum este responsabilitatea acestui guvern să intre în toate detaliile şi să-şi asume eventuale decizii”, a precizat Radu Burnete în timpul unor declaraţii făcute la o emisiune TV.

Radu Burnete a fost întrebat dacă o eventuală creştere a TVA de la 19% la 21% începând cu 1 august va fi acceptată de preşedintele Nicuşor Dan, în contextul în care şeful statului s-a opus majorării TVA în momentul în care l-a desemnat premier pe Ilie Bolojan.

„Nu vreau să vorbesc în numele preşedintelui, dar vreau să fie clar: există nişte roluri constituţionale. Opinia preşedintelui a fost clară, toată lumea a văzut-o. Acum avem un guvern votat în Parlament care trebuie să ia nişte decizii şi sunt sigur că o vor face”, a spus Radu Burnete, într-un interviu oferit pentru un post de televiziune din România.

Cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Citește în continuare
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Buton