Ilie Bolojan, reacție după ce România a intrat în recesiune tehnică: "Face parte din costul anticipat. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică"

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE DECEMBRIE, GRATIS, AICI

Cuprins

1 Ilie Bolojan, reacție după ce România a intrat în recesiune tehnică
2 „Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic”
3 „Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB”
4 „Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică”

Datele oficiale publicate la momentul prezent de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a fost în recesiune tehnică și în 2024, când Guvernul era condus de Marcel Ciolacu, deși la momentul respectiv acest lucru nu a fost cunoscut public și nu a fost comunicat oficial ca atare.

Vezi galeria foto

Ilie Bolojan, reacție după ce România a intrat în recesiune tehnică

România intră în recesiune tehnică. Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025, relevă datele transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Recesiunea tehnică nu înseamnă automat „criză', ci este o regulă simplă care arată că motorul economiei a început să meargă înapoi două trimestre la rând. Se produce mai puțin, se vinde mai greu, iar firmele și populația tind să devină mai prudente cu cheltuielile.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa lui Dani Oțil și a Gabrielei Prisăcariu din Corbeanca. Are sală de cinema și gaming, jacuzzi, grădină mare, iar în baie nu există gresie sau faianță

„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.

Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa cu etaj în care locuiește Andreea Mantea. Are un dressing impresionant, baie matrimonială, interioare de lux și o curte mare, frumos amenajată

Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces', a scris Ilie Bolojan pe Facebook.

Citește și: Nicușor Dan susține că vizita lui George Simion în SUA a fost un eșec: „N-a fost primit de nimeni. Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional’

„Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic”

Șeful Executivului a descris anul 2024 drept unul „atipic': „Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.

De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic'.

Citește și: Marcel Ciolacu, critici pentru premierul Ilie Bolojan: „A confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României. Totul este blocat'

„Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB”

Conform premierului, anul 2024 a fost marcat de cheltuieli și de creșteri puține.

„Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau. În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri.

Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.

Așadar, în 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.

„Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică”

Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă.

Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung'.

Cel mai nou VIDEO