Judecătorii CCR au respins în totalitate legea care le tăia pensiile speciale. Premierul Ilie Bolojan amenințase cu demisia dacă legea pică la CCR

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE SEPTEMBRIE, GRATIS, AICI

Vezi și acest video VIVA:

Cuprins

1 Judecătorii CCR au respins în totalitate legea care le tăia pensiile speciale
2 Ce prevede legea pensiilor magistraților asumată de Guvern în Parlament
3 Cine sunt cei 9 judecători CCR care au respins tăierea pensiilor speciale

Curtea Constituţională a admis, luni, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a anunţat instituţia.

Judecătorii CCR au respins în totalitate legea care le tăia pensiile speciale

CCR a admis luni, 20 octombrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a declarat legea adoptată de Guvern și asumată în Parlament neconstituțională.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa lui Florin Piersic din Cluj-Napoca. E cochetă și situată pe malul Someșului

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a fost judecător raportor. Raportul voturilor a fost de 5-4, prin urmare legea a fost declarată neconstituțională în integralitatea ei, potrivit informațiilor Libertatea.

Pe 4 septembrie, Curtea Supremă a anunțat că sesisează CCR. Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că legea adoptată de Guvernul Bolojan „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept'.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa de la țară a Andreei Marin, de la Doftana: "An de an plantăm pomi și flori multicolore"

În replică, Bolojan, aflat în funcția de premier din 23 iunie, a amenințat cu demisia dacă legea va pica la Curtea Constituțională. Întrebat dacă va demisiona, premierul a fost categoric: „V-am explicat și data trecută. Atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, este greu de presupus că un Guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii'.

Citește și: Administratoarea blocului din Rahova, audiată de procurori. Pe cine acuză că a rupt sigiliul: „Noi am oprit gazele. Mirosea foarte puternic

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, explica anterior, la Antena 3 CNN ce se întâmplă în cazul unei respingeri la CCR:

„Pe de altă parte, daca se admite obiecția de neconstituționalitate pe fond, pe motive intrinseci, atunci este un principiu care spune ca o soluție legislativă declarată neconstituțională nu poate fi reluată ulterior, ceea ce înseamnă că acele soluții declarate neconstituționale nu mai pot fi reluate de legiuitor. De aceea, ziua de astăzi este importantă.”

Citeste si: Ilie Bolojan, după declarația halucinantă a șefului ANAF: „Noi nu cu gemul din bucătărie trebuie să ne luptăm, ci cu evaziunea fiscală, cu fraudele mari, cu neplata taxelor”

Ce prevede legea pensiilor magistraților asumată de Guvern în Parlament

Pe scurt, reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de Guvernul Bolojan și asumată apoi în Parlament pe 1 septembrie, prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.

„Până acum, pensia în magistratură era egală cu ultimul salariu, ceea ce nu se întâlnește nicăieri, nici în sistemele juridice europene, nici în sistemele de pensii obișnuite. Gândiți-vă că o persoană care merge pe contributivitate ajunge, la final de carieră, să aibă o pensie care reprezintă între 45% și 55% din ultimul salariu.

Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro', declara premierul Ilie Bolojan.

Cine sunt cei 9 judecători CCR care au respins tăierea pensiilor speciale

Partidele politice au o mare influență la numirile judecătorilor. PSD are 4 judecători CCR, PNL + Administrația Prezidențială au 4, iar UDMR are 1.

Cine sunt cei 9 judecători ai CCR și cine i-a propus:

Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025).