Sindromul Boreout: ce înseamnă să fii bolnav de plictiseală și ce trebuie să faci pentru a te simți mai bine acasă, în izolare

Publicat pe

Știai că plictiseala te poate îmbolnăvi? Dacă obișnuiești să spui, sub formă de glumă, că „mori de plictiseală”, ei bine află că lipsa unei activități pe termen lung poate avea consecințe grave. Îmbolnăvirea din cauza plictiselii poartă numele de sindromul Boreout și este opusul Burnout, adică munca până la extenuare fizică și psihică.

„Lâncezeala liniștitoare o cunoaștem numai din filozofie. În viața de zi cu zi, rar ne lăsăm gândurile să rătăcească”, spune psihologul pe probleme economice Jelena Becker. Câțiva poeți și gânditori au făcut această constatare. Voltaire descria plictiseala în secolul al 18-lea ca fiind unul dintre cei mai mari dușmani ai omului.

Studiile arată că persoanele plictisite tind să fie mai puţin satisfăcute de locul lor de muncă şi prezintă chiar şi un risc mai crescut de a face infarct sau depresie. O altă cercetare a relevat că persoanele cu sindrom Boreut sunt de 2-3 ori mai expuse riscului de deces din cauze cardiovasculare. Specialiştii cred că acest risc este consecinţa unui stil de viaţă nesănătos, nu neapărat a plictiselii propriu-zise.

Cu alte cuvinte, spun ei, persoanele plictisite tind să fie mai puţin preocupate de sănătatea lor, nu fac mişcare, consumă alimente grase, prăjeli, dulciuri, fumează şi fac abuz de alcool pentru a se simţi mai bine. Iar aceste obiceiuri, inevitabil, duc la apariţia multor probleme de sănătate, citează csid.ro.

Comun pentru Boureout și Burnout este doar sentimentul de extenuare fizică și cel al unui gol sufletesc.

Potrivit psihologilor, Boreout ar fi compus din trei elemente: lipsa solicitării la locul de muncă, dezinteresul și plictiseala.

„Cine nu este solicitat și stimulat permanent la serviciu, începe să se plictisească. Cine se plictisește constant, începe să-și piardă interesul față de meserie”, scriu autorii Werder și Rothlin.

La fel ca în cazul sindromului Burnout, persoanele pot fi copleșite de sentimentul de tristețe, pot fi afectate de depresie, insomnii, tinnitus, devin predispuse la infecții, au tulburări gastro-intestinale, dureri de cap sau amețeli.

În analiza sa „Boreout – Biografia lipsei de solicitare și a plictiselii”, sociologul vienez Elisabeth Prammer vorbește despre strategiile comportamentale ale persoanelor afectate. De exemplu, ceea ce Prammer numește „strategia genții cu documente”. Pacientul afectat le spune tuturor cât este de stresat. În așa-numita strategie „Commitment”, persoana simulează identificarea cu compania în care lucrează, își prelungește inutil prezența la locul de muncă, planifică ședințe la ore nepotrivite, etc, citează Digi24.ro.

Cu timpul, a simula că ești foarte ocupat poate deveni extenuant și apare sentimentul de profundă nemulțumire. „Provocarea și recunoașterea lipsesc”, menționează autorii.

Ce trebuie să faceți dacă vă plictisiți

Ce este de făcut dacă vă simțiți amenințat? „Mai întâi încercați să vă dați seama ce se petrece cu dumneavoastră”, recomandă Jelena Becker. Conform teoriei autodeterminării (Richard M. Ryan & Edward L. Deci), motivația unui anumit comportament depinde de măsura în care pot fi satisfăcute cele trei nevoi psihologice fundamentale ale individului: competență, relaționare și autonomie.

„În viața de zi cu zi suntem atât de ocupați încât nu avem timp să ne gândim și la motivația intrinsecă, dar în subconștient se petrec multe”, explică Becker. Însă a recunoaște că există o problemă este important și reprezintă șansa apariției unor noi idei, a unei schimbări majore. Cei care nu reușesc singuri, pot apela la specialist.

Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Newsletter