Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, s-a întâlnit cu Nicușor Dan la Constanța. De ce a lipsit premierul Ilie Bolojan de la întrevedere

.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a efectuat luni o vizită oficială la Constanța, unde s-a întâlnit cu președintele României și oficiali ai Armatei. Premierul Ilie Bolojan nu a participat, fiind reținut la București de o serie de ședințe importante, inclusiv asumarea răspunderii în Parlament. De asemenea, primul ministru a avut azi o întrevedere cu Manfred Weber, președintele PPE.

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE AUGUST, GRATIS, AICI!


Luni, 1 septembrie, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a ajuns în România pentru o vizită oficială la Constanța. Evenimentul a avut loc în contextul consolidării cooperării UE–NATO și al intensificării măsurilor de securitate pe flancul estic al Europei. Vizita a inclus întrevederi cu președintele Nicușor Dan și cu oficiali ai Armatei Române, precum și o deplasare în portul militar Constanța. Discuțiile s-au concentrat pe prevenirea, detectarea și descurajarea amenințărilor maritime și hibride, într-un moment în care securitatea regională este o prioritate pentru Uniunea Europeană. Premierul Ilie Bolojan a fost reținut la București din cauza angajamentelor guvernamentale. De asemenea, acesta a avut o întrevedere cu președintele Partidului Popular European, care a participat la şedinţa Biroului Executiv al PNL.


Ursula von der Leyen s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan la Constanța

Președinta Comisiei Europene a fost întâmpinată de președintele Nicușor Dan și de reprezentanți ai Armatei, în cadrul unei vizite oficiale care a vizat consolidarea parteneriatului strategic UE–NATO. Ursula von der Leyen a vizitat portul militar Constanța, unde au fost prezentate măsuri de securitate și infrastructură militară. Administrația Prezidențială a transmis că discuțiile au vizat amenințările hibride și maritime, precum și coordonarea europeană în domeniul apărării.

Citește și: Cresc taxele și impozitele pe proprietăți și terenuri. Ce aduce Pachetul 2 de măsuri fiscale al Guvernului Bolojan

„Cu acest prilej, discuţiile se vor axa pe consolidarea cooperării UE–NATO, precum şi pe aspecte legate de prevenirea, detectarea şi descurajarea ameninţărilor maritime şi hibride’, se arată în anunţul oficial.


Ilie Bolojan, reținut la București

Deși era programat să participe la întâlnirea de la Constanța, premierul Ilie Bolojan a rămas în Capitală din cauza unui program guvernamental încărcat. Potrivit informațiilor oficiale, acesta a avut luni trei angajamente majore: o ședință a coaliției la ora 12:00, o ședință de Guvern la ora 16:00 și asumarea răspunderii în Parlament la ora 19:00.. În aceeași zi, Bolojan s-a întâlnit cu președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, cu care a discutat despre prioritățile europene și provocările bugetare ale României.


Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, după încheierea ședinței Biroului Executiv al PNL, la care a participat și președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, că discuțiile s-au concentrat pe două direcții principale: agenda europeană și politica internă. În ceea ce privește componenta europeană, Bolojan a precizat că au fost stabilite două direcții de acțiune prioritare – competitivitatea economică și consolidarea apărării, în special pe flancul estic al Uniunii Europene.


„Cele două componente, partea de competitivitate şi partea de apărare, sunt bazele prosperităţii şi ale succesului Europei şi am stabilit să acţionăm împreună pentru a susţine, atât prin Parlament, prin Guvern, prin grupul PPE din Parlamentul European, prin Comisia Europeană, aceste două direcţii importante, în aşa fel încât să avem o Europă care este cu o economie puternică, care oferă oportunităţi şi o Europa sigură, care are o apărare importantă, în principal pe flancul de est, datorită contextului în care ne găsim’, a declarat primul ministru, conform News.ro.


Ilie Bolojan: „Avem o criză bugetară'

Premierul Ilie Bolojan a vorbit luni, după întâlnirea cu președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, despre situația economică dificilă în care se află România, accentuând componenta internă a discuțiilor purtate. Oficialul a subliniat că țara se confruntă cu o criză bugetară generată de mai mulți factori și a detaliat direcțiile de acțiune propuse în acest context.


„A doua componentă este în plan intern. Știți care este situația dificilă în care ne găsim din punct de vedere bugetar. Avem o criză bugetară care este generată de cele trei componente: componenta de venituri reduse, de cheltuieli prea mari și de angajamente supradimensionate pe partea de investiții’, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a explicat că discuția s-a concentrat pe două aspecte esențiale:

„Este vorba de susținerea Partidului Popular European pe componenta de deficit pe care o avem, în așa fel încât în această perioadă să putem reintra în traiectoria de reducere a deficitului în doi, trei ani, în așa fel încât șocul în plan intern să fie atenuat. Și prin dialogul cu Comisia Europeană, cu comisarul european care este responsabil pe domeniu, să putem avea un acord cu Comisia în acest sens, în așa fel încât măsurile pe care le luăm să fie suportabile social și să ducă la corectarea deficitului.’


În ceea ce privește investițiile, Bolojan a precizat că România își propune finalizarea tuturor proiectelor rămase în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR):

„Suntem interesați să putem derula proiectele din PNRR în condiții cât mai bune, în așa fel încât să le finalizăm pe toate care au rămas în PNRR. Finalizarea lor se poate face și derularea integrală cu modificarea unor jaloane pe care nu le mai putem respecta și avem nevoie de un dialog constructiv cu Comisia în acest sens și, de asemenea, proiectele care nu pot fi incluse în componenta de PNRR să fie fazate și transferate pe viitorul program de finanțare european, pe fondurile de coeziune, cum sunt o parte din spitalele care trebuie să treacă pe aceste componente și de asemenea lucrările de infrastructură mare cum sunt autostrăzile sau drumurile exprese’, a mai spus premierul.

Foto: Hepta, Profimedia, gov.ro