Ne lăudăm că vorbim „la perfecție” limbi străine, însă ne mutilăm limba maternă din ce în ce mai mult. Și uităm regulile de bază ale acesteia, învățate încă din primii ani de școală. Așa se face că am ajuns să ne exprimăm greșit, atât verbal, cât și în scris. Drept urmare, poate că e momentul potrivit să ne reamintim care sunt adjectivele care nu au grad de comparație.
Cuprins
Sunt încă mulți cei care nici nu fac diferența dintre adjectiv și atribut. Ba chiar le consideră sinonime și le folosesc ca atare în vorbire. Și pare că nici nu-i interesează. Ai auzit, cu siguranță, cum spun adesea că au „pierdut timpul' în școală. Și că au învățat o sumedenie de noțiuni care nu îi ajută cu nimic în viața de zi cu zi. Or, tocmai această prejudecată face ca exprimarea în limba maternă să fie incorectă. Și nici nu e de mirare că se folosesc frecvent incorect adjectivele care nu au grad de comparație.
Ce este adjectivul
Spre deosebire de atribut, care este o parte secundară de propoziție și determină un substantiv sau un echivalent al acestuia, adjectivul este o parte de vorbire flexibilă. Adejctivul arată o însușire a unui obiect sau a unei ființe. Determină numele și se acordă în gen, număr și caz. Cu alte cuvinte, adjective sunt acele cuvinte pe care le folosim pentru a descrie sau a caracteriza pe cineva sau ceva. Și le utilizăm de fiecare dată când vorbim despre cineva sau ceva, dorind să spunem cum este acea persoană sau acel lucru.
Spre exemplu, o fată poate fi frumoasă, deșteaptă, harnică etc, dar și leneșă, cuminte ori naivă. Toate cuvintele enumerate pentru caracterizare sunt adejctive. De regulă, locul adjectivului este după substantivul pe care îl însoțește, dar poate sta și în fața acestuia. Ca ai certitudinea că un cuvânt este adjectiv, verifici dacă răspunde la întrebări precum „cum este?', „de care?' sau „ce fel de…?'
Așadar, un adjectiv însoțește întotdeauna un substantiv, oferind informații despre acesta din urmă. În vreme ce unele substantive pot avea grade de comparație, altele nu au deloc așa ceva. Adjectivele care nu au grad de comparație exprimă idei, stări sau trăsături absolute, ce nu pot fi măsurate în raport cu altele. Înțelegerea corectă a acestora este esențială pentru o exprimare coerentă, elegantă și logică, atât în scris cât și în vorbirea de zi cu zi.
Cum se clasifică
Clasificarea adejctivelor se face ținând cont de mai mulți factori. În consecință, întâlnim adjective clasificate după structură, după origine sau după sens. După structură, există adjective simple, compuse și locuțiuni. Când vine vorba despre clasificarea după origine, atunci avem de-a face cu: adjective propriu-zise, adjective participiale, gerunziale, pronominale posesive, demonstrative, nehotărâte, negative, interogative, relative sau de întărire.
După sens, există adjective calitative, de relație și participii adjectivale. Cele calitative exprimă o trăsătură propriu-zisă. Cele de relație arată relația cu un alt lucru sau domeniu a substantivului determinat. Iar participiile adjectivale sunt acele forme verbale folosite ca adjective, precum „terminat' sau „obosit'.
Gradele de comparație ale adjectivelor
Ca să poți folosi corect adjectivele care nu au grad de comparație, trebuie să știi mai întâi ce sunt gradele de comparație. Ele reprezintă forme ale adjectivelor (și uneori ale adverbelor) care exprimă intensitatea unei calități în raport cu alta sau cu altele.
Cu alte cuvinte, ele ne ajută să spunem cât de mult sau cât de puțin posedă un obiect o anumită calitate comparativ cu altul.
Gradul pozitiv
Exprimă calitatea simplu, fără comparație. Spre exemplu, când spui „Maria este frumoasă.', afirmi calitatea fără a o compara cu altceva sau altcineva.
Gradul comparativ
După cum poți deduce cu ușurință din denumire, acest grad exprimă comparația dintre două entități sau situații.
Gradul comparativ poate fi: de egalitate, de superioritate, de inferioritate. De egalitate este atunci când, spre exemplu, „Maria este la fel de frumoasă ca Elena.'. Comparativul de superioritate arată, spre exemplu, că „Maria este mai înaltă decât Elena.'. Pe de altă parte, cel de inferioritate exprimă, spre exemplu, că „Maria este mai puțin îndrăzneață decât Elena.'.
Gradul superlativ
Exprimă o calitate dusă la extrem în raport cu un grup sau poate fi absolut. Cu alte cuvinte, exprimă o intensitate maximă a calității. Gradul superlativ poate fi relativ, atunci când, spre exemplu, „Ana este cea mai înaltă fată din clasă.'. Ca să ai certitudinea că te exprimi corect, vei formula „cel/cea mai+adjectivul+dintre/din'.
Pe de altă parte, superlativul absolut se referă la intensitatea maximă a calității exprimate, fără a face vreo comparație cu ceva sau cineva. Astfel, dacă spunem că „Ana este foarte înaltă.', îi accentuăm calitatea, fără a o raporta la altcineva sau altceva.
Care sunt adjectivele care nu au grad de comparație
În limba română, există anumite adjective care nu au grad de comparație. Adică nu pot fi utilizate în forme de comparativ sau superlativ. În general, adjectivele care nu au grad de comparație sunt cele care reprezintă însușiri ce nu pot fi comparate. Spre exemplu, când descrii un obiect ca fiind „unic', e clar că acesta nu poate fi „mai unic', „mai puțin unic' ori „foarte unic'. Acest tip de adjective include:
Adjective absolute
Acestea exprimă o stare sau o caracteristică care nu poate fi intensificată sau diminuată. Mort, viu, etern, efemer, perfect, complet, unic, fals, adevărat sunt numai câteva exemple despre care nu putem spune că ar putea fi „mai ceva' decât altele. Spre exemplu, chiar dacă ai avea tentația de a rosti „mai complet', trebuie să știi că e greșit. Complet e complet și atât. Nu există „mai complet', „mai puțin complet', „cel mai complet' sau „foarte complet'.
Adjective care exprimă forme geometrice
În aceeași categorie intră și adjectivele care exprimă descrierea prin forme geometrice. Dacă un covor este „rotund', acesta nu poate fi „mai rotund' decât altul, „mai puțin rotund' decât cel din sufragerie, „cel mai rotund' dintre toate covoarele ori „foarte rotund'.
Adjective care exprimă culori
Culorile fundamentale nu au grad de comparație. Drept urmare, alb, negru, roșu, galben, verde, albastru nu se exprimă niciodată prin grade de comparație. Așadar, dacă „frunza este verde', aceasta nu va putrea fi niciodată „mai verde', „mai puțin verde', „cea mai verde' ori „foarte verde'. În schimb, se pot forma comparații utilizând adjective derivate din culoare, precum „verzuie'.
Adjective care exprimă materiale
Adjectivele care indică materialul din care este făcut un obiect se numără printre adjectivele care nu au grad de comparație. Drept urmare, aceste adjective nu pot fi comparate. Dacă descrii un obiect ca fiind din lemn, de marmură, de argint, de aur, din onix, de fildeș etc., nu trebuie să îl treci niciodată prin gradele de comparație. Spre exemplu, când spui „brățara de argint pe care am primit-o cadou', nu ai cum să te gândești că aceasta poate fi „mai puțin de argint' decât altele ori „foarte de argint'.
Adjective privative
Este vorba despre adjectivele care nu au grad de comparație ce indică lipsa sau absența unei anumite caracteristici ori proprietăți. Incapabil, inutil, indiferent, invizibil, inodor, incolor, neavizat, apolitic sunt numai câteva dintre acestea. Spre exemplu, dacă ai primit un lucru inutil, nu vei putea spune niciodată despre acesta că este „mai inutil', „mai puțin inutil', „cel mai inutil' ori „foarte inutil'.
De ce este importantă utilizarea corectă a adjectivelor
Lingviștii și cercetătorii consideră că adjectivele absolute oferă perspective unice asupra modului în care funcționează limbajul. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din București a desfășurat cercetări privind utilizarea acestor adjective în diferite graiuri românești, subliniind importanța lor în diferențierea regională a limbii. Iar concluziile studiilor sunt relevante.
Diferențe regionale
Există variații în utilizarea adjectivelor absolute în diferite regiuni ale României.
Context cultural
Adjectivele pot reflecta valori culturale și percepții unice în diferite comunități.
Inovații lingvistice
Utilizarea creativă a acestor adjective poate duce la evoluții lingvistice în limba română.
Evoluția istorică
Studierea modificărilor survenite în utilizarea adjectivelor absolute oferă informații despre evoluția limbii de-a lungul timpului.
Importanța educației lingvistice
Nivelul de educație influențează înțelegerea și utilizarea corectă a acestor adjective. Și acestea sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților lingvistice ale elevilor. În cadrul programei școlare, elevii sunt încurajați să recunoască adjectivele absolute, să le utilizeze corect în scrierea creativă și în conversații, să înțeleagă impactul sensului acestor adjective asupra sensului unui text, să analizeze folosirea acestora în diferite genuri literare.
Ce rol joacă în exprimare
Adjectivele care nu au grad de comparație sunt foarte importante în exprimarea clară și precisă. Ele contribuie la exprimarea unui stil ferm, definitiv, neechivoc. Folosite corect, oferă forță și claritate discursului, evitând ambiguitățile sau exagerările lipsite de logică. În literatură și jurnalism, aceste adjective pot fi folosite cu efect stilistic. Dar este important să nu se abuzeze de ele în sensuri improprii. Un autor talentat știe cum să creeze intensitate fără a încălca logica internă a limbii.
Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: studentiada.ro, livresq.com,
Citește și Câte cuvinte are limba română