Care este diferența dintre înghețată, sorbet și gelato

Desertul înghețat, savuros și răcoritor, este cel mai apreciat în toată lumea, indiferent de vârstă ori anotimp. E drept că devine vedetă în zilele caniculare, însă nimeni nu refuză un asemenea deliciu, chiar dacă vremea e mai puțin prietenoasă. Numai că diversitatea preparatelor de acest fel ne cam bagă în încurcătură. Căci nu orice dulce congelat înseamnă ceea ce numim generic „înghețată”. Așa că trebuie să știm care este diferența dintre înghețată, sorbet și gelato.

Puține deserturi sunt atât de apreciate în întreaga lume precum cele congelate. Unde mai pui că se numără și printre acele plăceri mai puțin vinovate decât deserturile clasice, pline de zahăr și cu un conținut caloric ridicat. Ba chiar pot fi și sănătoase, și dietetice! Ne oferă confort și stare de bine, în orice moment al zilei. Doar că trebuie să știm care este diferența dintre înghețată, sorbet și gelato și alte preparate dulci congelate. Și asta nu doar pentru a ne dovedi cunoștințele culinare. Ci pentru a putea alege opțiunea ideală pentru fiecare.

De unde vin deserturile înghețate

Originea înghețatei este una fascinantă și controversată. Și asta pentru că desertul a apărut în forme diferite, în diverse colțuri ale lumii, de-a lungul secolelor. Nu există un singur „inventator', ci mai degrabă o evoluție istorică a acestui desert savuros.

Drept urmare, se crede că prima formă de înghețată și-ar avea originile în Antichitate. Chinezii au fost prima civilizație care a folosit laptele și gheața pentru a obține un desert asemănător înghețatei de azi. În China, undeva prin anul 200 înainte de Hristos, se prepara o combinație de orez cu lapte și gheață.

Pe de altă parte, prin anul 400 înainte de Hristos, și persanii preparau „faludeh', un desert răcoritor pe bază de tăiței subțiri pentru cataif, sirop de trandafiri și gheață adusă din munți. Acest desert este considerat mai degrabă strămoșul direct al sorbetului de azi. Și tot în lumea arabă, doar că medievală, exista băutura răcoritoare numită „sharbat', de la „shariba', care se traduce prin a bea. Era obținută din apă cu sirop de fructe, plante aromatice sau flori, răcită cu zăpadă sau gheață.

Așadar, arabii au fost cei care au adus și în Europa deliciile înghețate, cunoscute sub denumirea de sharbat, devenită ulterior sorbet. Au ajuns mai întâi în Sicilia și sudul Italiei, în perioada ocupației musulmane între secolele al IX-lea și al XI-lea. Maeștrii sicilieni și florentini au transformat acest desert într-o formă apropiată de ceea ce cunoaștem astăzi drept înghețată și gelato.

Tot italienii au adaptat rețeta și au transformat-o într-un desert congelat pe bază de fructe și zahăr, pe care l-au numit sorbetto. În Franța, a ajuns sub numele de sorbet, în secolul al XVI-lea, odată cu Caterina de Medici, care a adus bucătari italieni la curtea regală. Dar Francesco Procopio dei Coltelli este considerat „părintele înghețatei moderne', datorită popularizării rețetei în Europa. În secolul al XVII-lea, sicilianul a inventat o mașină de făcut înghețată. Și a deschis la Paris, în 1686, celebra cafenea Le Procope, unde desertul înghețat era vedeta.

Care este diferența dintre înghețată, sorbet și gelato

Deși toate au în comun înghețarea, e important să știm care este diferența dintre înghețată, sorbet și gelato. Și să nu confundăm bătrânul șerbet cu sorbetul. Căci diferențele dintre înghețată, sorbet și gelato nu țin doar de gust și textură, ci și de ingrediente, metodă de preparare și cultură gastronomică.

În vreme ce înghețata este desertul universal, aerat și cremos, gelato este varianta italiană mai densă, mai intensă și cu mai puține grăsimi. Pe de altă parte, sorbetul este alternativa fructată și ușoară, perfectă pentru cei care evită lactatele. Iar șerbetul este complet diferit de toate acestea.

Ce este înghețata

Este probabil cel mai răspândit desert congelat din lume. De la vânzătorii ambulanți până la gelateriile artizanale, înghețata a devenit un simbol al răsfățului dulce. Înghețata tradițională are drept ingrediente de bază laptele și smântâna, zahărul, aromele și, în unele rețete, gălbenușul de ou. Crema obținută din amestecul ingredientelor se congelează, în timp ce este amestecată continuu, pentru a se obține textura aerată. Numai că acest procedeu îi scade adesea din intensitatea gustului.

Ce este gelato

Gelato este versiunea italiană de înghețată, dar diferențele sunt suficient de importante încât să îi ofere o identitate proprie. Ea reprezintă arta italiană a desertului rece. Și are rădăcini adânci în cultura italiană, fiind considerat un simbol al gastronomiei din peninsulă. Așa că nu e de mirare că Italia deține supremația mondială în gelaterie.

Primele forme de deserturi reci pe bază de gheață, fructe și siropuri au ajuns în Italia din Orient, prin intermediul arabilor și al comercianților, în Evul Mediu. În Sicilia, unde arabii au adus trestia de zahăr și tehnicile de a conserva gheața din munți, s-au dezvoltat primele forme de „granita', strămoșul gelato-ului.

Arhitectul și artistul Bernardo Buontalenti, aflat în serviciul familiei Medici, este considerat a fi inventatorul primei versiuni de gelato, în secolul al XVI-lea. Desertul rafinat creat de el era pe bază de lapte, smântână, miere, gălbenușuri și vin. Francesco Procopio dei Cotelli, părintele gelato-ului modern, a transformat desertul într-un produs disponibil publicului larg, nu doar curților nobiliare.

Așadar, gelato conține în zilele noastre lapte integral, mai puțină grăsime decât înghețata clasică, zahăr, arome naturale (vanilie, fistic, lămâie, ciocolată, căpșuni). Numai gelato alla crema a rămas singura versiune care mai conține gălbenuș în rețetă. Gelato se bate mult mai lent decât înghețata, așa că este mai puțin aerat. În plus, se servește la o temperatură mai ridicată decât înghețata. Este mai dens și mai catifelat, cu un gust mai intens. Deși conține mai puține grăsimi, pare mai bogat datorită consistenței.

Ce este sorbetul

Spre deosebire de înghețată și gelato, sorbetul nu conține deloc lactate. Este alegerea ideală pentru vegani, pentru cei intoleranți la lactoză sau pentru persoanele care doresc un desert mai ușor. Are ca ingrediente de bază apa, zahărul, fructele proaspete sau piureurile de fructe și, uneori, ierburi aromatice sau băuturi alcoolice precum șampania ori lichiorul.

Sorbetul are o textură fină, însă ușor cristalizată, deoarece nu conține deloc grăsimi care să-i dea cremozitate. Este foarte răcoritor și intens fructat. Poate fi consumat ca desert de sine stătător sau ca bază pentru cocktailuri reci. Însă, la mesele simandicoase, se utilizează și cu rol de „curățător de palat' între felurile de mâncare.

Ce este șerbetul

Dată fiind asemănarea cuvintelor, majoritatea confundă delicatesa orientală cu acel tip de sirop înghețat, sărac în calorii, preparat din fructe. Spre deosebire de sorbet, șerbetul se poate prepara și din flori parfumate, de la trandafiri, la salcâm și chiar nufăr. Cei ce nu consumă necesarul zilnic de lichide, în special pe timp de vară, cu ajutorul șerbetului vor reuși să se hidrateze corespunzător. Cum? O linguriță de șerbet „cere' minimum un litru de apă. Te poți desfăta așadar cu o băutură dulce, fără a risca un aport ridicat de calorii.

Vorbim despre un alt fel de sirop. Este, poate, una dintre culmile rafinamentului în materie de deserturi, ce pune la încercare priceperea și măiestria oricărui cofetar. Rețetele se păstrează de sute de ani, iar răbdarea este ingredientul principal. Pe la noi, are iz de epocă interbelică și stârnește amintirile Bucureștilor de altădată.

Vine de pe meleaguri în care apa e o comoară, dar trebuie băută în cantități mari, ca să mențină viața. Tehnica preparării șerbetului nu e foarte complicată, însă necesită multă răbdare și dibăcie. De obicei, se face dintr-un kilogram de zahăr, stropit cu două pahare mari de apă (aproximativ 600 ml) sau suc de fructe. Se pune la fiert, la foc iute, având grijă să i se îndepărteze spuma.

Se fierbe mult, până când se îngroașă, ca un clei. Apoi, se pune oala pe gheață pisată sau în apă foarte rece și se stropește deasupra cu apă, ca să nu prindă crustă. Când e doar călduț, se freacă bine cu un făcăleț din lemn, până se albește și se întărește. Maestrele au plăci speciale din marmură, pe care frământă șerbetul, ca pe cocă.

Curiozități despre deserturile înghețate

Se spune că regele Carol I al Angliei ar fi ordonat decapitarea bucătarului său din simplul motiv că ar fi dezvăluit rețeta secretă a înghețatei sale preferate. Din fericire, nu mai trăim astfel de vremuri. Cert este că, pe timp de vară, uneori ai da orice pentru o înghețată delicioasă.

O altă legendă spune că George Washington, primul președinte al Statelor Unite, ar fi cheltuit într-o vară aproape 200 de dolari pentru înghețată. Echivalentul de astăzi al sumei este 5.000 de dolari.

Cuvântul „gelato' vine din italianul „gelare', care se traduce prin a îngheța.

Înghețata modernă a devenit populară în Europa după ce Caterina de Medici a adus rețete din Italia în Franța, în secolul al XVI-lea.

Dacă îți dorești o experiență clasică și nostalgică, înghețata este alegerea potrivită. De îți place gustul bogat, dens, gelato va fi cu siguranță opțiunea ideală. Pe de altă parte, un sorbet îți va potoli pfta de dulce fructat, fără vinovăția de a te fi înfruptat dintr-un desert prea consistent.

De ce gelato are cel mai intens gust? Pentru că se servește la o temperatură mai ridicată, ceea ce permite aromelor să fie percepute mai clar.

Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: wikipedia.org, sicilianpost.it, euronews.ro,

Citește și Ce se pune pe tavă la tăierea moțului

Cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Citește în continuare
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Buton