Cât de sănătoase sunt cafelele obţinute din capsule

Trebuie să recunoaștem că mașinuțele de preparat cafea se numără printre cele mai bune invenții ale vieții moderne. Nu ai nevoie de talent, de răbdare, de un curs de barista sau de un prieten italian care să te ghideze. Pui capsula, apeși un buton și, în mai puțin de un minut, ai în față o cafea care miroase extraordinar și arată ca la cafenea. Magie, nu alta!

Numai că trăim vremuri în care accesul la prea multă informație ne face să nu mai credem nimic. Ba mai mult, căutăm probleme chiar și acolo unde nu sunt. Am devenit ipohondri și punem sub semnul întrebării până și cea mai consumată băutură din lume. Drept urmare, avem nevoie de lămuriri suplimentare. Și nu ne putem abține să avem dubii referitoare la costurile ascunse în micile capsule colorate pentru propria sănătate. Sunt capsulele la fel de sănătoase ca o cafea preparată clasic? Poți să bei fără grijă câte cafele vrei într-o zi? Citește în continuare ca să afli cât de sănătoase sunt cafelele obţinute din capsule.

Cafeaua în sine nu ne face rău

Înainte să intrăm în specificul capsulelor, merită să recunoaștem meritele cafelei. Căci această băutură parfumată se bucură de o bună reputație în zilele noastre. Nu mai suntem în anii 90, când cafeaua era privită cu suspiciune și pusă în aceeași oală cu viciile minore. Studiile din ultimele două decenii arată că un consum moderat de cafea, între două și patru cești pe zi, este asociat cu o serie de beneficii pentru sănătate. Printre ele se numără un risc mai scăzut de diabet de tip 2, o funcție hepatică mai bună, un risc redus de Parkinson și Alzheimer. Și, surprinzător pentru unii, pare să contribuie la sănătatea cardiovasculară.

Cafeaua este una dintre cele mai bogate surse de antioxidanți din dieta occidentală modernă. În micuţul bob amărui şi parfumat stă cuibărită o porţie uriaşă de energie. După ani de studii, de cercetări în domeniul nutriţiei şi sănătăţii, s-a ajuns la concluzia că 3-4 ceşti de cafea pe zi previn depresiile, diabetul şi apariţia bolii Parkinson. Aceeaşi cantitate din licoarea magică poate combate formarea radicalilor liberi care provoacă îmbătrânirea timpurie. Creşte concentrarea şi activează memoria. Îmbunătăţeşte performanţa sportivă, funcţiile motorii, vederea şi vigilenţa în situaţii de stres şi oboseală.

S-a mai descoperit că e şi un element indispensabil menţinerii în formă a organismului. Substanţele conţinute de cafea ne ajută să prevenim afecţiuni caracteristice societăţii de azi. Stimulează inima. Creşte de 3-4 ori ritmul metabolismului şi transformă carbohidraţii în energie. Cafeaua nu crează dependenţă, nu îngraşă şi e permisă de medici chiar şi în perioada de alăptare. Conţine fibre, antioxidanţi, magneziu, potasiu şi alte minerale esenţiale pentru buna funcţionare a organismului. Prin urmare, cafeaua e un medicament natural și plăcut. Iar cei care cred că le face rău, pot alege varianta decofeinizată.

Ce conțin capsulele de cafea

În ciuda părerilor contradictorii, o capsulă de cafea nu conține nimic misterios. Înăuntru se află cafea măcinată și, în funcție de marcă și tip, uneori și aditivi aromatici sau stabilizatori. Capsula în sine este un mic recipient etanș, de obicei din aluminiu sau plastic alimentar. Și are rolul de a păstra cafeaua proaspătă și ferită de aer, lumină și umiditate, inamicii aromei.

Din acest punct de vedere, capsula este de fapt un sistem de conservare eficient. Ba chiar cafeaua din interior este, la momentul preparării, mai proaspătă decât cea dintr-un pachet deschis de două săptămâni și lăsat pe raft. Calitatea cafelei din capsule variază enorm de la un producător la altul. Există capsule cu cafea de specialitate, prăjită artizanal, și capsule cu un amestec comercial. Prețul și marca își spun de obicei cuvântul.

Ce ne poate face rău din capsule

Mulți dintre cei care militează împotriva capsulelor cu cafea susțin că, în timpul preparării, acestea ar elibera compuși toxici în băutura noastră cea de toate zilele. Iar îngrijorarea vine pe bună dreptate. Mai ales când vine vorba despre capsulele din plastic. Și asta pentru că anumiți compuși precum BPA sau bisfenol A și ftalații, folosiți în producția anumitor tipuri de plastic, pot migra în alimente la temperaturi ridicate. Numai că toți marii producători utilizează plastic alimentar certificat, tocmai pentru a elimina această problemă. Ba chiar se folosește aluminiul sau materialele vegetale la produsele mai noi.

O altă substanță menționată frecvent în contextul cafelei la capsule este furanul. Este vorba despre un compus volatil format în timpul prăjirii cafelei sau al oricărui alt aliment. Studiile au arătat că nivelurile de furan din cafeaua preparată la capsule pot fi ușor mai ridicate decât în cafeaua filtrată clasică, din cauza sistemului închis al capsulei care nu permite evaporarea completă a compusului. Dar și această suspiciune se poate înlătura folosind pliculețele de cafea din hârtie, asemănătoare celor de ceai.

E drept că furanul este clasificat ca potențial cancerigen la animale. Dar dovezile privind efectele la om, la nivelurile de expunere prin cafea, sunt extrem de limitate. Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară monitorizează situația și, până în prezent, nu a emis recomandări de restricție pentru consumatorii de cafea la capsule.

Cafeina e cea care ne agită

Când vine vorba despre cât de sănătoase sunt cafelele obţinute din capsule, ar trebui să luăm mai întâi în considerare cantitatea de cafeină ingerată. Da, cafeina, principalul ingredient activ, îmbunătățește concentrarea, starea de alertă și performanța cognitivă pe termen scurt. Îmbunătățește și dispoziția, ceea ce oricine a vorbit cu un coleg înainte de prima lui cafea de dimineață poate confirma empiric. Dar tot cafeina este cea care poate face și rău.

Unul dintre avantajele neașteptate ale sistemului cu capsule este că oferă o dozare relativ previzibilă a cafeinei. Fiecare capsulă conține o cantitate fixă de cafea măcinată, de obicei între 5 și 7 grame. Iar asta înseamnă că știi cam câtă cofeină ingerezi cu fiecare ceașcă. O capsulă standard produce o cantitate de cafeină cuprinsă între 60 și 150 de miligrame, în funcție de tipul de cafea, intensitatea prăjirii și volumul de apă folosit. Limitele recomandate de siguranță pentru adulții sănătoși sunt de până la 400 de miligrame de cafeină pe zi. Așadar, teoretic, trei până la patru capsule, în funcție de intensitate, consumate zilnic, dar în prima jumătate a zilei, nu dăunează.

Dar există și variantele decofeinizate. Sunt acestea mai bune oare? Procesul de decofeinizare cel mai des folosit în industrie implică solvenți chimici. Iar cel mai frecvent folosiți sunt acetatul de etil (natural, prezent și în unele fructe) sau clorura de metilen (ceva mai controversată). Dar se practică și metoda de decofeinizare cu CO2 supercritc sau metoda elvețiană cu apă, considerate mai sigure și mai puțin invazive pentru aroma cafelei. Dacă ai dubii în acest sens, merită să verifici pe ambalaj sau pe site-ul producătorului ce metodă de decofeinizare este folosită.

Zahărul și laptele sunt adevărații vinovați

Dacă vrei să fii cu adevărat sincer cu tine, vei recunoaște că nu cafeaua în sine e cea care îți face rău. Cafeaua, fie ea preparată la ibric sau la filtru, fie la capsulă, în forma ei pură, este, din punct de vedere nutrițional, inofensivă. Problema apare când intervenim noi, creativ și entuziast, în rețetă. O capsulă de latte macchiato sau cappuccino, care conține deja lapte praf și zahăr în compoziție, poate adăuga rapid 80-150 de calorii per porție.

Sau dacă adaugi tu în cafeaua simplă două lingurițe cu zahăr și un plus generos de lapte (fie el și vegetal) ai transformat deja o băutură cu zero calorii într-un desert lichid perfect deghizat în cafeaua de dimineață. Așadar, nu capsula este problema. Noi suntem cei care o facem dăunătoare pentru sănătate. Dacă vrei să beneficiezi de proprietățile ei, bea-o simplă, neagră, cel mult cu îndulcitori naturali.

Care este cea mai sănătoasă cafea

Acum e cazul să lămurim și acest aspect. Este cafeaua la capsulă mai sănătoasă sau mai puțin sănătoasă decât celelalte variante? Răspunsul onest ar fi că depinde de diferiți factori. Cafeaua filtrată este, conform multor studii, una dintre cele mai sănătoase forme de preparare. Filtrul de hârtie reține diterpenii, acei compuși din cafea care, consumați în exces, pot crește ușor nivelul colesterolului LDL. Cafeaua la capsulă, care folosește presiune și nu filtrare tradițională, poate conține cantități mai mari din acești compuși. Dar sunt similare cu cele din espressoul clasic sau cafeaua la ibric.

Espresso la aparat profesional și cafeaua la capsulă sunt destul de comparabile din punct de vedere al compoziției finale. Diferența majoră stă în calitatea boabelor și în precizia preparării, nu în impactul asupra sănătății. Pe de altă parte, cafeaua instant este, în general, considerată ceva mai jos pe scara calității și a complexității aromatice. Dar rămâne o sursă validă de cafeină și antioxidanți, fără riscuri pentru sănătate. Drept urmare, nicio metodă de preparare nu este mai bună sau mai rea pentru sănătate decât celelalte. Asta numai dacă obișnuim să consumăm cafea cu moderație.

Dacă bem trei cafele pe zi, chiar dacă sunt din capsule, nu riscăm nimic. De altfel aceasta este recomandarea nutriționiștilor ca limită superioară confortabilă pentru un adult sănătos, fără condiții medicale specifice. De la patru cești în sus, cafeina poate începe să producă efecte nedorite: anxietate, palpitații, tulburări de somn, dependență funcțională. Gravidele nu ar trebui să depășească 200 mg de cafeină pe zi, la fel ca și persoanele cu hipertensiune sau aritmii, adolescenții și cei cu sensibilitate dovedită la cofeină. Cel mai bine este să stai de vorbă cu medicul înainte, nu cu membrii grupurilor de socializare online.

Impactul asupra mediului ține de sănătatea tuturor

Acesta este un aspect care pare să nu ne interseze prea tare, fiind considerat a nu ne afecta în mod direct. Or, aerul pe care îl respirăm contribuie major la starea noastră de sănătate. Iar miliardele de capsule produse anual la nivel global reprezintă o problemă serioasă legată de deșeuri. Capsulele din aluminiu sunt reciclabile, dar necesită un circuit de colectare separat pe care nu toate orașele îl au.

Capsulele din plastic sunt mai puțin reciclabile în practică. Alternativa în creștere o reprezintă capsulele compostabile. Totuși, „compostabil’ se traduce prin transformarea în compost în condiții industriale, nu ca cel din propria grădină. Producătorii mari au investit în programe de returnare și reciclare. Dar gradul de participare al consumatorilor rămâne scăzut. Așadar, dacă ții la sănătatea ta și a mediului și folosești capsule regulat, documentează-te despre opțiunile de reciclare disponibile în orașul tău.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: fzin.ie, nervedoctors.com, researchgate.net, coffeeness.de,

Citește și Când e bine să te speli pe dinți, înainte sau după micul dejun?