Cât de sănătos este să consumi brânză topită

Fie că te gândești la binecunoscutele triunghiuri învelite în staniol, fie, mai nou, la feliile pătrate ambalate individual în plastic, brânza topită ne este tuturor familiară. Deși nu s-a inventat pe la noi, cu toții am crescut cu ea în sandvișuri ori tartine. Numai că ceea ce credeam cu toții a fi un aliment bun nu are și calitățile necesare pentru alimentația sănătoasă a zilelor noastre. Așa că vezi în continuare cât de sănătos este să consumi brânză topită.

Ce este brânza topită

Brânza topită este o varietate de brânză procesată la căldură împreună cu alte ingrediente pe bază de lapte, emulsificatori, uleiuri vegetale saturate, sare, coloranţi alimentari, uneori şi zer şi/sau zahăr. Avantajul acesteia față de brânza obișnuită, naturală, constă în faptul că rezistă mai mult timp pe raft fără să se degradeze.

A fost inventată în secolul trecut, în Elveţia. Dar a căpătat popularitate cu adevărat în America. James Kraft este cel care a inclus-o în producţia de masă, la scurt timp după al doilea Război Mondial. La început, se comercializa în bucăţi. Dar în momentul în care au fost lansate pachetele cu felii individuale, brânza topită a avut un succes uriaş. Și a devenit unul dintre cele mai populare produse de larg consum din SUA.

Brânza a fost procesată și comercializată în acest mod pentru prima oară de către Walter Gerber Thun și Fritz Stettler în Elveția, în anul 1911. Ei au obținut acest produs prin mărunțirea brânzei de tip emmentaler, amestecată apoi cu citrat de sodiu și încălzită. S-a obținut astfel un amestec omogen, care se întărea la răcire. Totuși, brevetul de invenție nu specifica și includerea fosfaților de potasiu (săruri emulsifiante). Aceștia au fost menționați în procesul de preparare a brânzei topite abia în 1921, în brevetul de invenție acordat americanului George Herbert Garstin.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ce promisiune i-a făcut sora Teodorei Marcu tinerei ucise, după înmormântare: „Plecarea ta mi-a sfâșiat sufletul. Iartă-mă că nu pot fi lângă tine pentru ultima dată”

Ce conține brânza topită

Spre deosebire de brânza clasică, pe care o cunoștem cu toții, brânza topită necesită multe ingrediente pentru procesare. Acestea sunt menite să-i ofere consistența cremoasă, dar și o durată de valabilitate extinsă. Drept urmare, brânza topită devine un produs mult mai ieftin, ușor de produs și mult mai versatil.

Se comercializează sub formă de felii ambalate individual, cutii cu cremă de brânză topită tartinabilă și triunghiuri ambalate individual în staniol. Datorită prețului scăzut și a consistenței uniforme, se utilizează frecvent în industria fast-food. Chiar dacă are un conținut nutrițional scăzut față de brânza neprocesată.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa din Austria unde au locuit Cristela și Călin Georgescu. A costat jumătate de milion de euro, are garaj subteran și aspect tradițional

Producătorii de brânză topită promovează ca avantaje ale brânzei topite: termenul de valabilitate mai mare decât al brânzeturilor convenţionale. În plus, i se apreciază efectul de topire omogenă şi păstrarea unui aspect uniform atunci când este gătită. Iar ingredientele care fac posibile aceste „calităţi' ale brânzei procesate se numesc emulsificatori.

Valorile nutriționale ale brânzei topite variază în funcție de marcă și de ingredientele folosite. În general, acest produs are un conținut semnificativ de grăsimi, în special grăsimi saturate, și sodiu. Asta dacă te interesează cât de sănătos este să consumi brânză topită.

Din ce se face

Potrivit Listonic.com, brânza topită este rezultatul procesării mai multor tipuri de brânzeturi, alături de alte ingrediente menite să asigure o textură uniformă și proprietăți de topire superioare. Dacă te preocupă cât de sănătos este să consumi brânză topită, trebuie să știi că principalele ingrediente sunt:

Brânză

La prepararea acestui produs se pot folosi diferite tipuri de brânzeturi, de la cheddar, gouda, edam, până la banala brânză de vaci. Acestea reprezintă baza de la care se pleacă pentru o varietate largă de sortimente de brânză topită. Alegerea brânzeturilor determină, în mare parte, gustul final al produsului.

Emulsificatori

Este vorba despre anumite săruri de topire, care asigură consistența uniformă, omogenă și cremoasă a produsului final. Printre aceste săruri se numără aditivi precum polifosfații. Aceștia au rolul de a emulsiona masa de brânză și de a o stabiliza, împiedicând separarea grăsimilor de celelalte componente.

Conform unui studiu comparativ realizat de A.N.P.C.P.P.S. (Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România) unul dintre tipurile de brânză topită disponibile pe piaţa din România este campion la numărul de emulsificatori. Și conține 13 dintre aceștia și anume: E 250 Nitrit de sodiu, E 450 Difosfați, E 451 Trifosfați, E 452 Polifosfați, E 415 Guma xantan, E 621 Glutamat monosodic, E 301 Ascorbat de sodiu, E 120 Acid carminic, E 1422 Adipat de diamidon acetilat, E 330 Acid citric, E 331 Citrat de sodiu, E 407 Caragenan, E 500 Carbonat de sodiu.

Dintre tipurile de brânză topită analizate, cele mai sărace în aditivi conţineau cel puţin doi dintre polifosfați, printre care carbonat de sodiu, polifosfați de potasiu, fosfaţi de sodiu. Or, pe termen lung și consumate frecvent, sărurile de topire favorizează eliminarea calciului din sistemul osos. Iar toate ingredientele care conţin în denumirea lor „sodiu' reprezintă, de fapt, un adaus de sare.

O felie sau 21 de grame de brânză topită conţine în medie 6.6 grame de grăsimi, din care 4.1 grame de acizi graşi saturaţi (ceea ce reprezintă 21% din limita zilnică a unui adult). Aşadar, brânză topită este un produs bogat în grăsimi nesănătoase', sare şi emulsificatori, care nu trebuie să se regăsească în alimentația copiilor și a persoanelor în vârstă.

Lapte, zer, apă

În funcție de rețetă, se pot adăuga ingrediente precum lapte sau zer pentru a ajusta consistența și gustul. Apa se adaugă pentru a ajusta consistența și pentru a obține textura semi-moale caracteristică. Cantitatea de apă influențează și conținutul caloric al produsului.

Arome și coloranți

Condimentele, precum ierburile aromatice, boiaua, piperul, usturoiul și altele dau note specifice fiecărui tip de preparat. Producătorii pot adăuga diverse arome artificiale sau naturale pentru a intensifica gustul, precum și coloranți, care oferă un aspect atractiv. Printre potențiatorii de aromă folosiți frecvent și foarte controversați se numără monoglutamatul de sodiu. Despre acesta se vorbește că ar fi cauza apariției durerilor de cap și a tulburărilor de tranzit intestinal.

Cât de sănătos este să consumi brânză topită

La fel ca oricare alt produs comercializat în magazinele cu profil alimentar, și brânza topită se poate consuma cu încredere. Dar numai dacă o mănânci ocazional, în porții moderate, în cadrul unei diete echilibrate. Orice produs bogat în sare și grăsimi saturate, consumat frecvent și în cantități mari, poate duce la apariția problemelor de sănătate, în timp. Pe lângă acumularea kilogramelor în plus, crește nivelul de colesterol rău din sânge și tensiunea arterială. Iar aditivii sporesc riscul de îmbolnăvire.

Sarea dă gust, dar consumul excesiv de sodiu poate avea efecte nefavorabile asupra sănătății cardiovasculare. De asemenea, grăsimile saturate, dacă sunt consumate în exces, pot contribui la creșterea nivelului de colesterol LDL, așa-numit „colesterol rău'.

Beneficiile brânzei topite

Deși ai putea crede contrariul, brânza topită are și avantajele ei. În primul rând, este vrsatilă în bucătărie. Se topește rapid și uniform, ceea ce o face ideală pentru preparate calde, cum ar fi sandvișurile, pizza sau cartofii copți. De asemenea, poate fi folosită în sosuri pentru paste sau în supe-cremă, oferind o consistență fină și un gust intens.

Un alt beneficiu important este durata de valabilitate mai mare comparativ cu brânzeturile proaspete. Fiind un produs procesat, brânza topită poate fi păstrată mai mult timp în frigider fără a-și modifica semnificativ gustul sau textura. Acest aspect o face o alegere practică pentru cei care doresc să aibă mereu un produs lactat la îndemână.

Textura uniformă este un alt atu al brânzei topite. Spre deosebire de brânzeturile naturale, care pot avea granulații sau bucăți mai tari, brânza topită este omogenizată. Este fină și ușor de întins pe pâine sau de integrat în diverse rețete. În plus, vine cu un aport de calciu, proteine și vitamina B12. Dar asta numai dacă te uiți cu mare atenție pe etichetă și alegi variantele cu minimum de aditivi.

Dezavantajele brânzei topite

Unul dintre cele mai importante dezavantaje este conținutul ridicat de sare. Când te preocupă cât de sănătos este să consumi brânză topită, trebuie să ții cont de faptul că majoritatea sortimentelor conțin cantități semnificative de sodiu. Or, acestea favoriează apariția problemelor cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială.

Un alt aspect de luat în seamă este conținutul de grăsimi saturate și calorii. Brânza topită este adesea mai bogată în grăsimi decât brânzeturile naturale care și așa sunt foarte grase. Iar consumul excesiv poate contribui la creșterea nivelului de colesterol și la apariția problemelor metabolice. Din acest motiv, este indicat să fie consumată cu moderație, mai ales de către persoanele care urmează o dietă echilibrată.

Prezența aditivilor este un alt dezavantaj. Pentru a obține textura specifică și o durată mai lungă de conservare, brânza topită conține săruri de topire și alți aditivi care pot avea efecte negative asupra sănătății dacă sunt consumați în cantități mari. Deși acești aditivi sunt considerați siguri, unii oameni preferă să evite produsele cu ingrediente artificiale în favoarea celor mai naturale.

Printre efectele neplăcute ale consumului de brânză topită se mai umără și balonarea, crampele intestinale, arsurile la stomac, refluxul esofagian, reacțiile alergice, diareea, durerile de cap și grețurile. Pe termen lung, poate contribui la îngrășare, la îngroșarea vaselor de sânge, la apariția simptomelor intoleranței la lactoză, a pietrelor la rinichi și la deficitul de calciu în organism.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: wikipedia.org, listonic.com, isitbadforyou.com, cheesescientists.com,

Citește și Câtă sare este recomandat să consumi pe zi

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Sora Teodorei Marcu rupe tăcerea după ce nu a fost la înmormântare. „Plecarea ta mi-a sfâșiat sufletul”. De ce Adina a lipsit de la funeralii

Fanatik

Trucul care te ajută să cureți bateria de la baie în câteva secunde. E natural și lasă suprafața strălucitoare

GSP.ro

Răsturnare de situație: ce decizie au luat Kira Hagi și Thomas Ferfelis în privința nunții