Care sunt cei mai periculoși aditivi alimentari ne interesează pe toți. Căci hrana este componentă esențială a vieții. Iar unii spun că suntem ceea ce mâncăm. De aceea, a apărut și preocuparea pentru conținutul produselor pe care le cumpărăm din comerț. Și e important să știm care sunt cei mai periculoși aditivi alimentari.
Cuprins
Vrem, nu vrem, suntem obligați să consumăm și aditivi alimentari. Căci toate produsele comercializate conțin măcar unul. Cum nu-i putem evita pe toți, e indicat să știm măcar care sunt cei mai periculoși aditivi alimentari.
Toate E-urile sunt periculoase?
Este ştiut deja că majoritatea produselor alimentare comercializate pe piaţă au în compoziţia lor E-uri. Este vorba despre substanţe chimice destinate îmbunătăţirii aspectului, gustului sau pentru a prelungi termenul de valabilitate. Unele dintre acestea nu fac rău organismului. Însă există şi anumiţi aditivi alimentari periculoşi. Și e mai bine să ne ferim, decât să regretăm mai târziu că am consumat aşa ceva. Iată mai jos o listă cu E-uri bune şi E-uri periculoase:
E-uri inofensive
E 322, lecitina, un antioxidant natural, găsit în ciocolată, lactate, îngheţată, supe, praf de copt.
E 101, riboflavina, un colorant galben, folosit la băuturile alcoolice, cereale şi dulciuri.
E 100, curcumina, un colorant galben, pentru băuturi alcoolice, cereale şi dulciuri.
E 920, L-cisteină, un agent de tratare a făinii, folosit în produsele de panificaţie.
E 553, silicat de magneziu, un agent de separare, folosit la sucuri de fructe şi brânză topită.
E 529, oxid de calciu, un agent de separare, pentru budinci, lapte condensat şi unt.
E 440, pectină, un emulsifiant folosit la sucuri, gemuri şi siropuri concentrate.
E 422, glicerină, un alcool natural folosit în produsele de cofetărie şi patiserie.
E 414, guma arabică, un agent de îngroşare, folosit la ducliuri, creme, margarină.
E 334, acid L-tartric, un regulator de aciditate, folosit la guma de mestecat, creme şi dulciuri.
E 308, gamma-tocoferol, un antioxidant, produse pentru sugari sau produse cu uleiuri şi grăsimi.
E 160D, lzcopen, colorant pentru sucuri aromate, deserturi şi ceaiuri.
E 1105, lizozim, un conservant din vin sau brânzeturi maturate.
E 1103, invertaza, stabilizator, din ciocolată fină şi prăjituri.
E-uri periculoase
E 999, extract de Quillaia, un agent de spumare, pentru băuturi energizante.
E 954, zaharina, un îndulcitor pentru conserve şi dulciuri.
E 952, acid ciclamic, un îndulcitor pentru produse de panificaţie şi dietetice, gumă de mestecat.
E 517, sulfat de amoniu, un stabilizator pentru produse de panificaţie şi patiserie.
E 407, caragenan, un emulgator folosit la dulciuri, creme şi margarină.
E 249, nitrit de potasiu, un conservant, în produsele de origine animală.
E 230, bifenil, difenil-emulgator, în produsele de panificaţie, sosuri, produse de cofetărie, supe instant, produse dietetice.
E 220, dioxid de sulf, un conservant, din produsele făinoase şi produsele vegetale.
E 215, sarea de sodiu a parahidroxibenzoat de etil, un conservant din produsele de cofetărie şi snacksuri.
E 1520, propilen glicol, un stabilizator, din esenţele pentru prăjituri.
E 128, roşu 2G, un colorant folosit la mezeluri.
Care sunt cei mai periculoși aditivi alimentari
Ştiai că…
…E 621 sau glutamat de sodiu are efecte neurotoxice şi poate provoca migrene şi crampe? Se găseşte în supele instant concentrate, mezeluri şi unele condimente.
… E 127 sau eritrozina este un colorant roşu care poate provoaca mutaţii genetice? Se găseşte în compoturi şi sucuri şi conserve.
… E 140 sau clorofila este un colorant natural folosit în cofetării, dar ajută şi la colorarea pastelor de dinti şi a cosmeticalelor?
… Vitamina C din unele produse este, de fapt, acid ascorbic de sinteză, care nu este acelaşi lucru cu vitamina C natural? O puteţi înlocui foarte bine cu o lămâie.
Când vine vorba despre care sunt cei mai periculoși aditivi alimentari, unii dintre ei ar trebui să fie luați mai serios în considerare:
1.Grăsimile trans
Termenul de grăsimi trans a apărut relativ recent în vocabular. Și asta pentru că industria alimentară a început, încă de vreo 15 ani încoace, să adauge hidrogen în uleiuri, în timpul producției. Asta pentru a prelungi durata de rezistență la raft a produselor și pentru a le modifica textura.
Or, în timp, aceste grăsimi s-au dovedit a fi printre cei mai periculoși aditivi alimentari. Cresc nivelul de colesterol rău din sânge și inflamația în organism. S-a demonstrat că sporesc riscul de afecțiuni cardiovasculare, diabet de tip 2 și accident vascular cerebral. Așadar, dacă vedeți pe eticheta produselor ingrediente cu ulei hidrogenat, mai bine nu le cumpărați.
2.Nitratul de sodiu
Este un conservant, colorant și aromatizant, utilizat în general pentru mezeluri și preparate din carne. Îl găsești în conserve de tot felul, de la cele de ton și carne presată, până la cârnați și cremvurști. Studiile au arătat că, odată ingerat și ajuns în sistemul digestiv, în timp, nitratul de sodiu are potențial cancerigen. Unii specialiști îl consideră responsabil pentru apariția cancerului de pancreas și de colon.
3.Coloranții artificiali
Se regăsesc în aproape toate sucurile și deserturile atât de atrăgătoare. Sunt chimicale utilizate tocmai pentru a oferi un aspect cât mai ispititor. Dacă te întrebi care sunt cei mai periculoși aditivi alimentari, evită pe cât posibil coloranții artificiali care dau nuanțe de galben, albastru, roșu intens și verde. S-a dovedit că pot duce la probleme comportamentale la copii și la o reducere semnificativă a coeficientului de inteligență. E133, E124, E110 și E102 au fost asociați chiar cu apariția cancerelor.
4.Monoglutamatul de sodiu – E621
Aproape că a devenit vedetă la cât de mult se tot vorbește despre el. Este cel care potențează aromele atât de apreciatei mâncări chinezești și asiatice. În fast-food, e utilizat cu succes și pare să dea dependență. Încă din anii `60 s-au observat efectele negative ale consumului excesiv de alimente care conțin monoglutamat de sodiu. Au fost raportate dureri de cap, diaree, transpirație abundentă, confuzie, amețeală, senzație de arsuri la nivelul pielii, palpitații, dureri în piept.
Este un aminoacid utilizat ca ameliorator de aromă în supe, sosuri, chips-uri, înghețată. E621 este cunoscut ca excitotoxină, substanță care suprasolicită celulele, până la punctul de distrugere. Consumul regulat al acestui aditiv pe termen lung poate duce la depresie, anxietate, tulburări de vedere și obezitate.
5.BHA și BHT (E 320 și E 321)
Butilhidroxianisolul (BHA) și Hidroxitoluenul butilat (BHT) sunt aditivi suplimentari. Se folosesc pentru conservarea unor alimente de uz general, ținute în casă. Acestea împiedică grăsimile să devină râncede. Și se regăsesc în cereale, gumă de mestecat, chips-uri din cartofi și uleiuri vegetale. Și acestea pot provoca apariția cancerului, precum și afectări neuronale la nivelul creierului.
Ce trebuie să știi despre îndulcitori
Fie îi consumăm de bună voie, fie îi îngurgităm involuntar, fiind pitiţi' în diverse produse alimentare. În oricare dintre variante, îndulcitorii artificiali sunt, din nefericire, o otravă dulce a zilelor noastre. Dorinţa arzătoare de a obţine o siluetă de invidiat, frica de a nu ne îmbolnăvi de diverse afecţiuni cauzate de alimentaţia haotică ne împing tot mai mult să utilizăm înlocuitori artificiali ai zahărului.
Dacă până acum aceştia făceau parte exclusiv din dieta diabeticilor, astăzi sunt puşi la loc de cinste. Totuşi, îndulcitorii sintetici joacă unul dintre rolurile principale în declanşarea unor boli deosebit de grave, la vârste din ce în ce mai fragede. Şi asta pentru că, de multe ori, astfel de substanţe sunt pitite' într-o gamă foarte largă de produse alimentare de pe piaţă, cu succes răsunător la publicul consumator.
Dar de ce nu mai e bun zahărul?
Ştii că generaţii la rând au crescut şi au trăit bine-merci folosind zahărul ca principal îndulcitor în alimentaţie. De ce acum acesta nu mai este privit cu ochi buni? Pentru că zahărul e o substanţă obţinută prin prelucrare chimică. Potrivit specialiştilor, consumul excesiv de zahăr alb este inamicul numărul 1 al pancreasului. Și, prin urmare, e principalul motiv al declanşării diabetului. Tot zahărul e de vină şi pentru mărirea spectaculoasă a numărului apariţiilor premature ale cariilor dentare.
Osteoporoza şi tulburările metabolismului calciului din organism sunt afecţiuni foarte serioase, cu care ne confruntăm tot mai des în ultimii ani. S-a mai dovedit că şi scăderea imunităţii e cauzată de consumul de zahăr. Nici nu e de mirare uşurinţa cu care se declanşează în organism o multitudine de infecţii, de la banala gripă la candidoză, cistită sau dermatoză infecţioasă. Cine s-ar fi gândit că până şi cancerul, îndeosebi cel de colon, are la bază principala substanţă conţinută de zahărul classic, zaharoza? Şi lista nu se încheie aici.
Zahărul ne predispune, în timp, la alergii, sclerozarea timpurie şi fragilizarea vaselor de sânge, la cardiopatie, gastrită, colită de fermentaţie, tulburări de ciclu menstrual. La copii, consumul de dulciuri perturbă procesul de creştere, ducând la fragilitatea osoasă, la declanşarea pubertăţii premature, precum şi la o serie de dereglări psihice şi de comportament. Acestea fiind spuse, e evident de ce ar fi bine să renunţăm, măcar periodic, la alimentul care ne îndulceşte viaţa dar care ne-o şi poate amărî pentru totdeauna.
Cum fac rău îndulcitorii
Bine, de mâine nu mai mâncăm zahăr. Dar dacă nu zahăr, atunci ce? Bineînţeles că cel mai la îndemână sunt edulcoranţii artificiali, precum zaharina. Mai ales pentru cei care se hotărăsc să scape şi de kilogramele în plus. Dar cercetătorii cred că îndulcitorii îngreunează de fapt procesul de slăbire. Cum? Dat fiind că înlocuitorii zahărului afectează capacitatea organismului de a număra caloriile. Fapt ce stă la baza fenomenului obezităţii, în plină ascensiune la nivel mondial. Mai mult decât atât, numeroasele substanţe utilizate pe post de îndulcitori sunt obţinute prin procedee sintetice. Și fiecare conţine elemente cu potenţial ridicat cancerigen. Să le luăm pe rând pe cele mai cunoscute şi să vedem despre ce este vorba:
Aspartamul
A fost descoperit în 1965 şi a revoluţionat pur şi simplu piaţa îndulcitorilor. Cu o putere de aproape 200 ori mai mare ca cea a zahărului, fără a aduce în organism nici măcar o calorie, ieftin şi la îndemână, aspartamul şi-a făcut loc rapid în compoziţia produselor de tip light', devenind visul împlinit al dependenţilor de dulciuri din întreaga lume.
Numai că, în timp, s-a dovedit că efectele adverse nu sunt de neglijat: dureri de cap, greaţă, mâncărimi, palpitaţii, dureri de încheieturi, insomnie, pierderea memoriei. La copii şi adolescenţi, acesta are consecinţe dezastruoase asupra comportamentului, inducându-le stări de nervozitate, depresie profundă, confuzie mentală, porniri violente.
Începând din 2000, tot mai multe ţări au interzis prin lege introducerea în alimentaţie a aspartamului. Din păcate, pe la noi încă are undă verde şi e la mare căutare. Nu e băutură răcoritoare, energizantă, gumă de mestecat, supliment nutriţional dietetic, produs de tip „light, care să nu îl aibă în compoziţie. Aşa că nu-ţi rămâne decât să-l eviţi, pe cât posibil.
Zaharina
Aproape de-o seamă ca vârstă cu zahărul, dar foarte săracă în calorii şi însutit mai puternică, aceasta a căpătat foarte rapid simpatia nutriţioniştilor, fiindu-le recomandată cu precădere diabeticilor şi supraponderalilor. Însă, încă de acum 3 decenii, s-au descoperit şi efectele toxice ale acesteia. Dintre toate, cel mai important este faptul că zaharina este responsabilă pentru mărirea indicelui de apariţie a cancerului vezicii urinare, genital şi de prostată. La fel ca şi aspartamul, produce scăderea imunităţii şi dezechilibru hormonal. În Canada este interzisă consumarea sa.
Acesulfam-K
Este un alt îndulcitor artificial, foarte folosit în industria alimentară, care accentuează aromele, de 200 de ori mai dulce decât zahărul. Din păcate, are aceleaşi efecte nocive ca şi predecesorii săi.
Ciclamatul
În lista aditivilor admişi de Uniunea Europeană, în conformitate cu legislaţia în vigoare, printre cei mai folosiţi se numără şi ciclamatul, întâlnit în aproape toate alimentele dulci de tip light'.
Natural înseamnă sănătos?
Zahărul nu e bun, îndulcitorii nici atât. Cu ce ne mai putem îndulci în astfel de condiţii? Specialiştii ar răspunde în cor că cele mai bune zaharuri sunt cele din fructele proaspete. Apoi, datorită elementelor nutritive, obţinute exclusive din natură, mierea ar putea fi îndulcitorul ideal. Numai că, ce ne facem cu prăjiturile, cozonacii pufoşi şi cu celelalte dulciuri tradiţionale, care nu cresc şi nici nu ies cum trebuie fără zahăr?
Unde mai pui că, supusă unor temperature de peste 70 grade C, mierea devine şi ea toxică! Specialiştii recomandă, în astfel de situaţii, folosirea zahărului brut, o variantă mult mai bună faţă de cel rafinat sau brun. Dar acesta se găseşte destul de rar pe la noi şi la un preţ nejustificat de mare.
Totuşi, să nu disperăm! Există şi pe piaţa românească o serie de îndulcitori naturali, cu aceleaşi proprietăţi ca ale zahărului, folosiţi pe scară largă. Printre aceştia se numără maltitolul, sorbitolul, manitolul, izomalţul, lactitolul şi xilitolul. Dar şi aceştia, consumaţi în exces, pot provoca diaree sau balonări.
Ca oricare produs sintetic, şi îndulcitorii sunt periculoşi pentru sănătate atunci când sunt consumaţi în exces. La un moment dat, ei pot fi mai nocivi pentru organism decât zahărul. Tocmai prin toxicitatea pe care o reprezintă la nivelul organismului, ca produs chimic.
În concluzie, preferaţi produsul natural în locul celui chimic! În cazul persoanelor care nu au diabet, mai degrabă e recomandat puţin zahăr decât îndulcitorii sintetici. O variantă mai sănătoasa a zahărului alb este cel brun, mai puţin rafinat. Cei care au diabet, pot consuma, în limitele carbohidraţilor admişi pe zi, fructoză, un produs natural mai sănătos decât un îndulcitor artificial.
Sursa foto: 123rf.com
Alte surse: chefsforseniors.com,
Citește și Alimente pe care să nu le gătești sau încălzești în cuptorul cu microunde