Cine a fost Ciprian Porumbescu

Cuprins

1 De unde vine geniul
2 A fost un mare patriot
3 Ce a lăsat în urmă cine a fost Ciprian Porumbescu
4 Curiozități din viața lui Ciprian Porumbescu

Probabil că nu e român care să nu fi auzit măcar o dată acorduri din lucrările sale celebre. Și nici nu ar trebui să fie vreun român care să nu știe cine a fost Ciprian Porumbescu. Acest tânăr genial a lăsat o moștenire muzicală impresionantă. Chiar dacă a trăit puțin, și-a pus amprenta asupra culturii românești. Și a devenit un simbol al muzicii naționale și al luptei pentru identitate românească.

Ciprian Porumbescu rămâne o figură luminoasă a culturii românești. A reușit să dea un sens nou muzicii culte românești și să împletească sensibilitatea romantică cu spiritul popular. Cine a fost Ciprian Porumbescu arată un om pasionat, melancolic, uneori singuratic, dar mereu dedicat idealurilor sale, iubirea de neam, de frumos și de libertate.

De unde vine geniul

Bucovina a dat României nume mari ale culturii. Iar unul dintre ele este și Ciprian Porumbescu. S-a născut în anul 1853, pe 14 octombrie, în satul Șipotele Sucevei. Pe atunci, localitatea era parte din Imperiul Austro-Ungar, azi aparținând județului Suceava. Tatăl său, Iraclie, era preot și scriitor, un intelectual respectat, care i-a insuflat fiului dragostea pentru cultură, muzică și spirit național. Mama să se numea Emilia. Familia avea numele Golembiovski, dar ulterior a adoptat numele Porumbescu, dat fiind că „golemb' se traducea prin „porumbel'.

Atmosfera din casa familiei Porumbescu era plină de viață. În casă se cântau doine, cântece patriotice și se recitau poezii. Încă din copilărie, Ciprian a manifestat un talent muzical excepțional. A învățat să cânte la vioară, pian și orgă. Copil fiind, a ascultat pianul lui Carol Miculi, în sat la Stupca, unde părinţii lui s-au mutat. Ciprian a primit primele lecţii de vioară la şcoala din Ilişeşti, în satul din apropiere. Urmând gimnaziul la Suceava, a început să studieze pianul şi orga. Satul Stupca, care azi îi poartă numele, i-a rămas locul cel mai drag.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Mama gemenilor din Ploiești, căzuți de la etaj în timp ce ea făcea live pe Facebook, revine cu o altă serie de declarații șocante: "Asta se putea întâmpla oricui"

După școala primară și gimnaziul din Suceava, Ciprian Porumbescu a studiat la Cernăuți, centru cultural important din Bucovina acelor vremuri. A făcut parte din Societatea Arboroasa, o organizație culturală studențească românească, unde s-au conturat primele sale idei patriotice. Mai târziu, s-a înscris la Conservatorul din Viena, unde a fost elevul unor mari profesori, printre care Anton Bruckner, celebrul compozitor austriac. La Viena, Porumbescu a intrat în contact direct cu atmosfera muzicală occidentală, care i-a șlefuit stilul. A compus piese corale, lucrări pentru vioară, romanțe și coruri patriotice.

A fost un mare patriot

Activitatea patriotică și implicarea în mișcarea națională i-au marcat destinul. Căci cine a fost Ciprian Porumbescu e strâns legat de dragostea de țară. Ciprian Porumbescu nu a fost doar muzician, ci și un luptător pentru drepturile românilor din Bucovina, Transilvania și Regatul României.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Mihaela Rădulescu a revenit în România, în secret, pentru a participa la un eveniment în memoria lui Felix Baumgartner: „Sunt aici”

Prin intermediul Societății Arboroasa, tinerii studenți români promovau cultura și limba română într-un imperiu unde românii erau o minoritate adesea discriminată. În 1877, Societatea Arboroasa a fost desființată de autoritățile austro-ungare. Iar Porumbescu a fost arestat și închis timp de câteva luni la Cernăuți. În închisoare, sănătatea lui s-a deteriorat grav. S-a îmbolnăvit de tuberculoză, boala care avea să îi și curme viața la o vârstă fragedă.

Viața lui Ciprian Porumbescu a fost frântă tragic de tuberculoză. Boala era cumva comună în secolul al XIX-lea. Și ucidea masiv, în lipsa tratamentelor moderne. A murit pe 6 iunie 1883, la doar 29 de ani, în casa părintească din Stupca. Ultimele sale zile au fost marcate de suferință, dar și de o continuă activitate de creație. Se spune că a compus până în ultimele clipe, cu o vioară lângă pat, visând la o Românie unită. După moartea sa, satul Stupca i-a preluat numele în semn de omagiu. Casa memorială din comuna Ciprian Porumbescu este și astăzi loc de pelerinaj pentru iubitorii muzicii românești.

Ce a lăsat în urmă cine a fost Ciprian Porumbescu

Deși a murit tânăr, Ciprian Porumbescu a lăsat în urmă lucrări de o sensibilitate rară, care și astăzi emoționează. Este astăzi un simbol nu doar al muzicii clasice românești, ci și al spiritului național. În fiecare an, lucrările sale sunt interpretate pe marile scene, iar tinerii violoniști visează să cânte Balada lui cu aceeași emoție care a inspirat-o acum mai bine de 140 de ani. Casa memorială, festivalurile de muzică, busturile ridicate în diverse orașe și școlile care îi poartă numele arată cât de viu este cultul pentru Ciprian Porumbescu.

Chiar dacă viața lui a fost scurtă, se estimează că Ciprian Porumbescu a compus peste 250 de lucrări. Este vorba despre piese pentru vioară, lucrări corale, romanțe, cântece patriotice, coruri religioase și opereta „Crai Nou'. O mare parte din aceste lucrări au fost publicate postum, mulțumită prietenilor și tatălui său, Iraclie Porumbescu.

Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără:

Balada pentru vioară și orchestră

„Balada' este, fără îndoială, cea mai cunoscută lucrare a sa. Și este un adevărat simbol al romantismului muzical românesc. Compozitorul a scris Balada în 1880, inspirându-se din folclorul bucovinean și din melancolia personală. Lucrarea este interpretată frecvent de violoniști români și străini. Și a devenit piesă de rezistență în repertoriul muzicii clasice românești. Balada a intrat rapid în repertoriul internațional. Este interpretată de violoniști celebri la concursuri și festivaluri. De altfel, mulți violoniști români au folosit Balada ca piesă de prezentare la concursuri internaționale, inclusiv mari artiști precum Ion Voicu sau Alexandru Tomescu.

Pe-al nostru steag e scris Unire

Este unul dintre cele mai cunoscute cântece patriotice ale secolului al XIX-lea. A devenit un adevărat imn al unirii românilor, cântat cu entuziasm în momentele cheie ale luptei naționale.

Crai nou

Ciprian Porumbescu a compus și prima operetă românească – Crai Nou. Textul acesteia a fost scris de Vasile Alecsandri. Opereta a avut premiera în 1882, la Brașov. A avut un succes răsunător în epocă. Și a marcat un moment de referință în istoria teatrului muzical românesc. Opera aduce pe scenă motive folclorice și teme rurale, cu personaje inspirate din viața satului românesc.

Lucrări corale și lieduri

Pe lângă aceste opere celebre, Porumbescu a compus și numeroase lucrări corale, lieduri și piese religioase. Romanțele sale, „La malurile Prutului', „Trei culori', „Rapsodia română', au fost cântate și transmise din generație în generație. Porumbescu a format numeroase coruri de amatori: elevi, țărani, intelectuali. A dirijat coruri și a scris partituri ușor de cântat, cu armonii simple, pentru a putea fi interpretate de corurile bisericești și școlare din sate și orașe mici.

Curiozități din viața lui Ciprian Porumbescu

Ciprian Porumbescu rămâne un exemplu de talent, sacrificiu și iubire pentru neam. Prin melodiile lui simple, dar pline de farmec, a reușit să surprindă sufletul poporului român. Într-o viață prea scurtă, a lăsat un patrimoniu muzical care dăinuie peste generații. Dar există și o serie de curiozități despre acest geniu al culturii românești.

O iubire neîmplinită

Una dintre marile surse de inspirație ale lui Porumbescu a fost o poveste de dragoste neîmplinită. Se spune că a iubit-o nebunește pe Berta Gorgon, fiica unui pastor luteran din Ilișești. Se pare că sentimentele erau reciproce, însă diferențele confesionale au făcut iubirea lor să fie imposibilă. Din cauza diferențelor religioase și sociale, dar și a opoziției vehemente a tatălui fetei, iubirea lor nu a avut un final fericit. Mulți biografi cred că dorul și suferința acestei iubiri se regăsesc în melancolia Baladei.

Era și dirijor, și profesor, un spirit enciclopedic

Pe lângă activitatea de compozitor, Ciprian Porumbescu a fost și dirijor de coruri, profesor de muzică și promotor al repertoriului coral românesc. A format coruri de țărani, studenți și elevi, popularizând cântecele românești în comunitățile bucovinene. În paralel cu muzica, Ciprian Porumbescu scria articole pentru reviste și publicații românești. Era un spirit enciclopedic, pasionat de istorie și literatură. În timpul studiilor la Viena, a frecventat cercuri culturale unde se întâlnea cu scriitori și studenți români și maghiari.

A compus imnul neoficial al României Mari

Cântecul „Pe-al nostru steag e scris Unire' a fost, de fapt, unul dintre simbolurile mișcării unioniste din secolul XIX. S-a cântat în timpul Războiului de Independență (1877-1878) și la adunările naționaliste din Ardeal și Bucovina. A fost considerat pentru o perioadă imn neoficial și era adesea intonat la festivități școlare și adunări patriotice. Multe versuri și melodii compuse de Porumbescu au fost folosite ulterior în cântece și imnuri naționale.

A fost închis pentru idealurile sale naționale

Puțini știu că Ciprian Porumbescu a fost arestat de autoritățile austro-ungare în 1877, pentru activitatea sa în Societatea Academică Arboroasa. Aceasta era o asociație a studenților români din Cernăuți. Și promova cultura și identitatea românească într-un imperiu multinațional dominat de elitele germanofone și maghiare.

Era la Stupca, în casa copilăriei, când a fost arestat, şi cânta la vioară. Afară ploua mărunt, ploaie de toamnă, în luna lui octombrie. L-au urcat într-o căruţă şi l-au dus până la Cernăuţi, iar apa rece i-a pătruns prin haine. I-au dat voie să-şi ia cu el vioara şi o gramatică a limbii franceze. Temniţa s-a transformat însă pentru el în drum sigur spre mormânt. Pereţii reci şi mâncarea proastă i-au furat încă ani buni din viaţă. Tuberculoza s-a agravat iremediabil. Porumbescu a stat aproape două luni în închisoare. Acest episod i-a agravat sănătatea. Se crede că tuberculoza a fost agravată decisiv în acea perioadă.

Folclorul i-a marcat opera

Porumbescu nu a preluat doar teme folclorice, ci le-a reinterpretat și le-a transformat în lucrări culte. Mergea în sate, asculta lăutarii și culegea doine, hore și cântece bătrânești. Apoi le transpunea în partituri cu armonii clasice. Astfel, a devenit un precursor al etnomuzicologiei românești, alături de alți mari culegători de folclor, cum a fost și Anton Pann.

Și-a lăsat manuscrisele în ordine perfectă

Parcă prevăzându-și sfârșitul timpuriu, a avut grijă să lase toate manuscrisele în ordine perfectă. Deși era bolnav, a încercat să-și aranjeze lucrările, pentru a fi publicate după moartea lui. A ținut o corespondență intensă cu prietenii și colegii, lăsând instrucțiuni clare despre cum să fie interpretate compozițiile sale.

A avut un frate pictor

Puțini știu că fratele său, Marius Porumbescu, a fost un pictor talentat. Dar nu a ajuns niciodată la aceeași notorietate cu aceea pe care a atins-o cine a fost Ciprian Porumbescu. De altfel, întreaga familie Porumbescu a avut o puternică înclinație artistică.

Vioara l-a plâns

Legat de plecarea prematură a geniului muzicii, circulă un mit sau o legendă locală. În satele din Bucovina se spunea că, în ziua morții sale, vioara lui ar fi scos singură ultimele note, ca o rugăciune pentru sufletul său. Această legendă simbolizează legătura profundă dintre Porumbescu și instrumentul său preferat.

Un asteroid îi poartă numele

Ca omagiu internațional, un asteroid descoperit de astronomii români a fost botezat Porumbescu. Acesta este un detaliu mai puțin cunoscut, dar demonstrează recunoașterea internațională a unui geniu.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: wikipedia.org, icr.ro, historia.ro,

Citește și Cine a fost Charles Darwin