Cine a fost Henry Ford

Când ești la volan ori pieton și simți că te sufocă traficul rutier infernal cauzat de sutele de mașini, gândește-te că cineva, cu mai bine de un veac în urmă, a făcut asta posibil. Cea ce azi e doar un banal mijloc de transport este rezultatul unei revoluții industriale. Iar cel care a creat-o a transformat fundamental lumea în care trăim. Iată de ce este important să știi cine a fost Henry Ford.

Arhitect al modernității industriale, Henry Ford nu poate fi considerat doar un inginer inovator sau un om de afaceri de succes. Prin inovațiile sale în producție, prin viziunea sa economică și socială și prin ambiția de a aduce automobilul în viața fiecărui cetățean, Ford a transformat fundamental lumea în care trăim. A fost un vizionar care a schimbat definitiv modul în care producem și consumăm bunuri.

Este cunoscut mai degrabă ca cel care ar fi inventat automobilul, deși în mod greșit. E drept că este considerat un pionier al industriei auto moderne. Dar Henry Ford este pilonul central al revoluției industriale moderne. Dar cine a fost Henry Ford cu adevărat? Citește în cele ce urmează despre viața lui și impactul pe care l-a avut la nivel global asupra economiei și societății moderne.

Așa începe viața unui vizionar

S-a născut în anul 1863, pe 30 iulie, în Springwells Township, Wayne County, Michigan, în Statele Unite ale Americii. A venit pe lume într-o familie de fermieri, ca primul dintre cei şase copii ai cuplului Mary (Litogot) şi William Ford. Drept urmare, a fost educat într-o școală sătească, cu numai o singură clasă. Numai că, încă din copilărie, a arătat un interes deosebit pentru mecanisme și mașinării. Spre deosebire de alți copii din comunitate, micul Henry nu era atras deloc de munca la fermă. Dimpotrivă, avea înclinații spre tot ce însemna inovație tehnică.

Așa se face că la numai 12 ani îşi construise deja un mic atelier pentru maşini. Iar la 15 ani avea să construiască primul său motor cu abur. La vârsta de 16 ani, a plecat la Detroit, pentru a deveni ucenic mecanic. A fost o decizie care avea să-i schimbe destinul. După câțiva ani de experiență practică și cercetare autodidactă, Ford a revenit în Michigan. Și a început să lucreze pentru compania Edison Illuminating Company, în 1891, unde a și avansat rapid. În paralel a continuat să lucreze la proiectele sale personale referitoare la construcția de automobile. Și a fost sfătuit îndeaproape de inventatorul Thomas Edison, mentorul şi prietenul său.

Ideea revoluționară care i-a adus notorietatea

Contrar a ceea ce cred mulți, Henry Ford nu este cel care a inventat automobilul. Primele automobile fuseseră deja create în Europa și America de Nord de inventatori precum Karl Benz și Gottlieb Daimler. Totuși, Ford este cel care a inventat producția în masă a autovehiculelor, pentru omul de rând. Așa că dacă azi te afli la volan, lui trebuie să-i mulțumești.

În 1896, Henry Ford a construit primul său vehicul, așa-numitul quadriciclu. Era un soi de mașină ușoară, cu motor pe benzină și patru roți de bicicletă. Iar acesta a fost doar începutul. Ford a înțeles că viitorul nu stă în mașini scumpe și exclusiviste, ci în accesibilitatea lor pentru mase.

Drept urmare, în 1903, avea să înființeze Ford Motor Company împreună cu alți 11 investitori. Iar primul mare succes comercial a venit odată cu lansarea Ford Model A. Totuși, ceea ce a declanșat adevărata revoluție este lansarea Ford Model T, în 1908. Modelul T a fost conceput să fie accesibil, durabil și ușor de întreținut. În vremuri în care automobilele erau considerate produse de lux, Modelul T a devenit o mașină pentru omul obișnuit.

Linia de asamblare – o revoluție în producție

Una dintre cele mai mari realizări ale lui Henry Ford a fost introducerea liniei de asamblare în mișcare, în 1913. Cu alte cuvinte, mașinile se produceau pe bandă rulantă, la propriu. Deși nu el a inventat conceptul de linie de producție, a fost primul care a aplicat această metodă în industria auto, la scară largă. Și a transformat astfel radical eficiența producției. Metoda a permis reducerea timpului de asamblare a unui Model T, de la 12 ore la numai o oră și 33 de minute. Rezultatul? Costuri de producție mai mici, prețuri mai accesibile și un volum mult mai mare de mașini produse.

Ce impact social și economic a avut metoda Ford

Succesul metodei Ford nu a fost resimțit doar în lumea industrială, ci și la nivel social. În 1914, Henry Ford a introdus un salariu de 5 dolari pe zi. Ți se pare infim? Ei bine, oferea dublu față de media vremurilor! În plus, a redus ziua de lucru la 8 ore. Aceste schimbări au fost văzute inițial ca extravagante, dar s-au dovedit extrem de inteligente.

Angajații erau mai motivați, productivitatea a crescut, iar Ford a atras cei mai buni muncitori din industrie. Mai mult decât atât, muncitorii Ford puteau acum să-și permită achiziționarea mașinilor pe care le produceau. Cum? Pentru că a scăzut preţul automobilelor de la 810 la 310 dolari. Un muncitor necalificat putea să-şi cumpere un automobil în doar câteva luni. Și nu orice automobil, ci unul de 20 de cai-putere, care atingea o viteză de 67 km/h. Și se întâmpla în anul 1914!

Așadar, cine a fost Henry Ford? E cel care a creat un model economic autosustenabil, care a redefinit capitalismul industrial. Ba chiar se vorbea atunci despre cea mai mare revoluţie salarială din lumea capitalistă. Mulți erau cei care doreau să muncească pentru Ford, chiar și dintre intelectualii vremurilor. Iar de aici au pornit și controversele. Căci unii socialişti au început să discute chiar despre ştergerea granitelor dintre comunism şi capitalism. Și cum că ambele ar fi unite în fordism', un fenomen la care până şi Stalin se uita cu admiraţie.

Altruism sau viziune de afaceri?

Deși om de afaceri și inventator pragmatic, Henry Ford avea și o viziune filosofică asupra muncii, progresului și rolului tehnologiei în societate. El credea că inovația trebuie să servească nevoilor reale ale oamenilor. Și că eficiența industrială poate contribui la o societate mai echitabilă. Nu era nici urmă de altruism în toate măsurile revoluționare pe care le-a luat. Căci nu era vreun filantrop și nici comunist.

Ford privea salariul ca pe un profit just câştigat de muncitor, dar mărirea sa era legată totuşi de anumite condiţii. Căci el considera că omul nu trebuie să muncească pentru bani, ci pentru ceva mai măreţ. Munca era piatra de temelie a lumii, rădăcina respectului de sine. O premiză a randamentului uriaș din uzinele Ford era şi abţinerea de la alcool. Pentru controlul acestui obicei, exista un departament special, care veghea asupra vieţii private a muncitorilor.

Oricum, măsurile luate în 1914 i-au adus un succes răsunător. În 1920, lucrau pentru el 200.000 de oameni. În SUA, circulau 4.000 de maşini. După trecerea la banda rulantă, se putea produce cam acelaşi număr în numai câteva zile. Astfel, în anii 20, Ford ajunge la performanţa unei cote de piaţă de 90%. Cum cererea şi oferta se menţineau la un nivel ridicat, salariaţii deţineau o bună parte din puterea de cumpărare.

În anii 30 industria de automobile reprezenta un punct strategic în New Deal, planul conceput de Roosevelt pentru depăsirea crizei. Ford devenise un veritabil rege al automobilelor. S-a implicat și în politică. Ba chiar, uneori, ziarele speculau o eventuală candidatură la președinție.

Cine a fost Henry Ford, omul

Așadar, Henry Ford a fost un om ghidat de ambiţie, un așa-numit „Selfmademan'. Se poate spune despre el că era și un pacifist convins. În anii de dinaintea Primului Război Mondial, a sponsorizat o misiune de pace în Europa. Dar eforturile sale diplomatice nu au avut succes. Totuși, după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, compania Ford a devenit unul dintre principalii furnizori de echipamente pentru armata americană.

Oricum, Ford nu se considera un politician, ci, mai degrabă, un reformator al societății. Totuși, nu se sfia nici să îşi exprime antisemitismul, scriind de altfel şi o carte, The International Jew'. Regele maşinilor, care a căutat mereu să evite creditele bancare, considera lumea bancară o înşelăciune evreiască.

În 1938 și în 1941, Henry Ford a suferit accidente vasculare cerebrale. După moartea neaşteptată a unicului său fiu, Edsel, preşedintele executiv al companiei, în 1943, Ford a predat capacitatea decizională la nivelul companiei. Iar nepotul său, Henry Ford II, a fost numit preşedinte. Henry Ford a murit la 7 aprilie 1947, la vârsta de 83 de ani.

Curiozități despre Henry Ford

Când vine vorba despre cine a fost Henry Ford, majoritatea comentariilor sunt laudative. Dar a fost și un personaj controversat.

Decorat de Hitler

Cu o contribuţie remarcabilă la avântul industriei americane de automobile, Hery Ford a fost distins, în 1928, cu medalia „Elliott Cresson' a Institutului „Franklin'. Dar a primit și critici pentru atitudinea antisemită. Din 1919 până în 1927, ziarul său, The Independent Dearborn, a publicat aproximativ o sută de articole antisemite. În acest sens trebuie menţionat şi faptul că, în 1938, Henry Ford a fost decorat de regimul german nazist cu Ordinul Vulturul German. Ulterior, Ford și-a cerut scuze public, dar acea perioadă a rămas o pată pe imaginea sa istorică.

Exces de autoritate

Modelul său de management, foarte autoritar, a fost adesea criticat pentru rigiditate și lipsa de adaptabilitate. Iar asta s-a întâmplat mai ales în fața competiției emergente din partea General Motors, în anii 30.

Încercare eșuată

Ajuns pe culmile gloriei, a încercat să creeze o utopie industrială în Brazilia. Avea să o numească Fordlândia. Dar s-a dovedit a fi un eșec răsunător al tentativelor de a cultiva cauciuc în Amazon.

A deținut proprietăți în România

Interesant este faptul că Ford Motor Company și-a început relațiile cu România în anul 1928. Atunci, Andrei Popovici, secretarul Legației Române la Washington, i-a decernat un înalt ordin al Casei Regale, ca „binefăcător al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a relațiilor sociale și internaționale'.

În anul 1931, Ford a deschis o firmă de vânzări în România. Un an mai târziu, în 1932, Guvernul României a comunicat filialei Ford din Anglia, care patrona firma din România, disponibilitatea de a deschide la București o linie de asamblare. Drept urmare, în 1935, Ford a achiziționat un teren în cartierul bucureștean Floreasca. Acolo a și construit o uzină modernă, dotată cu prima linie de montaj operațională din Europa de Est. Avea peste 100 de muncitori și care putea asambla anual 2.500 de automobile și camioane.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: wikipedia.org, ford.de, henry-ford.de, welt.de,

Citește și Cum ajungi să studiezi la Sorbona, unde și-a făcut Nicușor Dan doctoratul

Cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Citește în continuare
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Buton