Cine a fost Isaac Newton

Cuprins

1 Cine a fost Isaac Newton
- 1.1 Studiile și cariera timpurie
2 Ce a lăsat Newton omenirii
3 O viață monotonă, dar uriașă
- 3.1 Activitatea la Royal Society și influența politică
4 Curiozități despre Isaac Newton
- 4.1 Pendulul lui Newton
5 Eponime asociate

Fizician, matematician, astronom, filozof natural și autor, Newton a pus bazele științei moderne. Descoperirile lui au schimbat pentru totdeauna modul în care înțelegem universul. De la legea gravitației universale la dezvoltarea calculului diferențial și integral, contribuțiile sale au fost atât de revoluționare încât au marcat începutul unei noi ere în gândirea științifică.

Dacă astăzi putem vorbi despre legi fizice, despre explorarea spațiului sau despre tehnologie avansată, este în mare parte datorită lui Newton. El a fost puntea dintre știința medievală și știința modernă, între credință și rațiune, între întrebări fundamentale și răspunsuri riguroase.

Cine a fost Isaac Newton

A venit pe lume la data de 25 decembrie a anului 1642, conform calendarului iulian. După calendarul gregorian, data nașterii coincide cu 4 ianuarie 1643. Cert este că a văzut lumina zilei în Woolsthorpe, un sat din comitatul Lincolnshire, Anglia. Tatăl său, care purta același nume, a murit cu doar câteva luni înainte de nașterea sa.

Mama lui, Hannah Ayscough, l-a lăsat în grija bunicilor când s-a recăsătorit. Iar asta a avut un impact profund asupra dezvoltării sale emoționale. Copil fragil și introvertit, Newton nu a dat semne evidente de genialitate în copilărie. Totuși, avea o curiozitate profundă și o abilitate remarcabilă de a învăța singur, mai ales în domeniul mecanicii și al construcțiilor.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Diana Șoșoacă s-a întâlnit cu Ilie Bolojan pentru a discuta despre măsurile de austeritate: „Acesta este doar începutul”

Școala din Grantham, unde Newton a petrecut aproape 5 ani, a avut, probabil, o mare influență asupra formării caracterului său. Și a contribuit la însușirea matematicii, limbii latine și a teologiei, necesare pentru studiile universitare. Era pasionat să construiască jucării mecanice complicate, modele de mori de apă și de soare. Îi plăcea să confecționeze zmeie, pe care, uneori, le înălța noaptea, agățându-le felinare de hârtie colorată și răspândind cu această ocazie, în glumă, zvonuri despre o nouă cometă.

Soțul nepoatei lui Newton, Condwitt, povestește că acesta considera drept prima sa experiență de fizică aceea pe care a făcut-o în 1658. Dorind să determine puterea vântului în timpul furtunii, el a măsurat lungimea săriturii sale proprii în direcția vântului și în sens contrar.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cine este Flavius Cladoveanu, primul bugetar de lux care și-a micșorat singur salariul cu 40.000 de lei, și ce avere are. Reacția ministrului Economiei: "Hai, că se poate! Insistența și presiunea publică dau roade!"

Studiile și cariera timpurie

În 1661, Newton a fost admis la Trinity College, Universitatea Cambridge. Aici a intrat în contact cu lucrările lui Aristotel, Galileo Galilei, René Descartes și Johannes Kepler. În timpul unei epidemii de ciumă care a dus la închiderea universității, în 1665, Newton s-a retras la Woolsthorpe. Această perioadă de izolare, cunoscută ca „annus mirabilis' sau „anul minunilor', a fost cea mai prolifică din viața sa. În doar câteva luni, Newton a formulat teoriile care aveau să devină temelia fizicii clasice: gravitația, mișcarea corpurilor și începuturile calculului matematic.

Ce a lăsat Newton omenirii

Ca să înțelegi mai bine cine a fost Isaac Newton cu adevărat, trebuie să-i cunoști realizările. Căci nu a fost doar un om de știință, ci o figură emblematică a gândirii umane. Descoperirile sale au revoluționat știința. Iar modul său de a privi lumea, prin prisma rațiunii și a observației, a deschis calea pentru Iluminism și pentru era modernă.

Moștenirea sa este enormă. A pus bazele fizicii clasice, care a dominat știința până la apariția relativității și a mecanicii cuantice. A introdus metode matematice care sunt esențiale în fizică, inginerie și economie. A influențat gândirea științifică și filozofică timp de secole.

Legea gravitației universale

Legenda spune că Newton a formulat teoria gravitației după ce a văzut un măr căzând dintr-un copac. Deși povestea este în parte mit, ea reflectă un adevăr. Newton și-a pus întrebări despre motivele pentru care obiectele cad vertical și ce forțe guvernează mișcarea corpurilor cerești.

În 1687, a publicat lucrarea sa monumentală Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica (cunoscută simplu ca Principia). Și în aceasta a formulat legea atracției universale. Se referă la faptul că fiecare particulă din univers atrage orice altă particulă cu o forță direct proporțională cu produsul maselor lor și invers proporțională cu pătratul distanței dintre ele.

Newton a fost primul care a demonstrat că legile naturii guvernează atât mișcarea globului terestru, cât și a altor corpuri cerești, intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice.

Cele trei legi ale mișcării

Tot în Principia, Newton a formulat celebrele trei legi ale mișcării, care sunt încă predate în școli. Aceste legi au explicat comportamentul obiectelor de pe Pământ și din cosmos, unificând pentru prima dată fizica terestră cu cea celestă.

Legea inerției – un corp rămâne în repaus sau în mișcare rectilinie uniformă dacă nu acționează o forță asupra lui.

Legea fundamentală a dinamicii – forța este egală cu masa înmulțită cu accelerația (F = ma).

Legea acțiunii și reacțiunii – pentru fiecare acțiune există o reacțiune egală și opusă.

Optica și natura luminii

Newton a adus contribuții semnificative și în domeniul opticii. El a demonstrat că lumina albă este compusă din mai multe culori, prin experimentul cu prisma. Lucrarea sa Opticks (1704) a tratat în detaliu natura luminii, reflexia, refracția și dispersia. Tot el a inventat și telescopul cu oglindă, cunoscut drept telescopul newtonian. Acesta era mai performant decât cele cu lentile, reducând aberările cromatice.

Calculul matematic

Newton este unul dintre fondatorii calculului diferențial și integral. Chiar dacă descoperirea sa a fost controversată din cauza unei dispute cu matematicianul german Gottfried Wilhelm Leibniz. Ambii au dezvoltat independent metode de calcul, dar Newton a fost primul care le-a conceput, cu toate că le-a publicat mai târziu. Calculul a devenit unul dintre cele mai importante instrumente matematice din știință și tehnologie.

O viață monotonă, dar uriașă

Isaac Newton a fost o persoană extrem de retrasă, perfecționistă și uneori conflictuală. Nu s-a căsătorit niciodată și nu a avut relații cunoscute, ceea ce a dat naștere multor speculații. Era cunoscut pentru temperamentul său dificil și pentru orgoliul cu care își apăra lucrările. Avea o atitudine obsesivă față de muncă și era pasionat și de alchimie și teologie deopotrivă. A scris mai mult despre religie decât despre știință, încercând să găsească legi divine care să guverneze natura.

S-a stins din viață la vârsta de 84 de ani, la final de martie, în 1727, la Londra. A fost înmormântat cu onoruri naționale în Westminster Abbey, o recunoaștere rară pentru un om de știință. Regimul constituțional era consolidat. Dar furtunile politice n-au lăsat urme adânci asupra vieții lui Newton. El a rămas, cel puțin în aparență, un filozof apolitic, în sensul larg în care era folosit acest cuvânt în vechime. Viața i-a decurs liniștită, pașnică și monotonă. De altfel, a murit necăsătorit. Nici nu a călătorit prea mult, limitându-se la distanțe mici, fără să depășească vreodată granițele Angliei.

Newton s-a bucurat de o sănătate robustă. Dar niciodată nu a avut prieteni apropiați, de o vârstă cu el. Cu toată amploarea extraordinară a preocupărilor sale științifice, Newton nu a fost un geniu universal precum Leonardo da Vinci ori Leibniz. Gândirea și activitatea lui s-au concentrat asupra filozofiei naturale, a fizicii, matematicii și astronomiei.

Preocupările teologice și istorice ale lui Newton pot fi considerate doar ca un tribut inevitabil pe care l-a plătit epocii, ca mulți dintre contemporanii lui. Totuși, el însuși era uneori înclinat să considere preocupările sale în domeniul teologiei și religiei drept activitatea lui principală.

Activitatea la Royal Society și influența politică

În 1672, Newton a fost ales membru al Royal Society, una dintre cele mai prestigioase instituții științifice ale vremii. Mai târziu, a devenit președintele acesteia și a rămas în această funcție până la moartea sa. Din 1696, a fost numit director al Monetăriei Regale. De aici a condus reforma sistemului monetar britanic și a combătut falsificatorii de monede cu o rigoare neobișnuită. În 1705, a fost înnobilat de regina Ana, devenind Sir Isaac Newton.

Curiozități despre Isaac Newton

Acum că ai aflat cele mai importante aspecte despre cine a fost Isaac Newton, e cazul să afli și câteva lucruri mai puțin știute. Se spune despre el că era atât de absorbit de gânduri încât uneori uita să mănânce. El este cel care a crezut că va descifra secretele Bibliei. Și tot el a prezis sfârșitul lumii pentru anul 2060.

A fost extrem de religios, dar respingea dogma Trinității. A pierdut o parte importantă din manuscrise într-un incendiu cauzat, se pare, de câinele său. A avut o perioadă de cădere nervoasă în jurul anului 1693, dar și-a revenit. Biografii consideră că Newton a avut schizofrenie ușoară și era maniaco-depresiv. Alții susțin că a avut psihoză cu delir de persecuție, dar insuficientă pentru diagnosticul de schizofrenie. Alți autori acceptă ideea că a suferit de paranoia. Un alt autor conchide că probabil Newton a suferit de schizofrenie paranoidă.

Pendulul lui Newton

Cu siguranță ai văzut acest obiect în nenumărate rânduri. Și poate l-ai considerat un obiect banal de decor pentru birouri, spații comerciale sau locuințe. Dar cu siguranță nu te-ai gândit niciodată că este rezultatul unei descoperiri senzaționale. I se mai spune „pendulul lui Newton' sau „leagănul lui Newton'.

Este vorba despre un dispozitiv care demonstrează conservarea impulsului și a energiei cu bile oscilante. Dacă lași o o bilă a pendulului lui Newton să se balanseze împotriva celorlalte, aceasta pur și simplu se oprește. În schimb, bila din celălalt capăt sare. Acest lucru funcționează și cu mai multe bile. Din punct de vedere fizic, ciocnirea dintre bile este o coliziune elastică. Iar impulsul și energia cinetică se conservă. Prima bilă își transferă impulsul către a doua bilă, apoi se oprește.

De la a doua bilă, impulsul trece prin a treia, a patra, a cincea, a șasea bilă și, în final, prin a șaptea bilă. Această ultimă bilă, la rândul ei, nu mai poate transmite impulsul și zboară într-o parte. Energia este aproape în întregime conservată deoarece frecarea și impulsul cinetic pot fi neglijate.

Eponime asociate

În fizică

Unitatea de măsură a forței în Sistemul Internațional este un Newton. Simbolul utilizat este N și reprezintă forța care aplicată unui corp cu masa de 1 kg îi imprimă o accelerație de 1 m/s2.

Unitatea de măsură a momentului forței este newton-metru, cu simbolul Nm. Și reprezintă forța de 1 newton aplicată unui suport perpendicular pe o axă și aflat la o distanță de 1 metru de acea axă.

Tubul lui Newton se folosește pentru a demonstra că în vid obiectele de masă diferită cad cu aceeași viteză.

În matematică

Binomul lui Newton este formula de dezvoltare a puterii sumei: (a+b)n.

În optică

Inelele lui Newton se produc datorită fenomenului de interferență. Discul lui Newton este un dispozitiv cu ajutorul căruia se demonstrează că suprapunerea tuturor culorilor din spectru reconstituie lumina albă.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: wikipedia.org, geo.de,

Citește și De ce sunt planetele rotunde