Avem prostul obicei de a merge la medic abia atunci când ne este foarte rău. Și luăm cu asalt unitățile de primiri urgențe, considerând că avem prioritate, că suferința noastră e cea mai gravă. Este și motivul pentru care există și o secție de triaj al pacienților, unde se stabilește gravitatea stării acestora și prioritatea la consultații și intervenții de specialitate. Și iată ce înseamnă codurile de culori de la urgențe.
Cuprins
O durere insuportabilă, starea ciudată de rău aparent inexplicabilă, febra mare, un accident nefericit, casnic ori rutier, sunt situații care ne trimit către unitățile de primiri urgențe (UPU) ale spitalelor. Iar dacă ne mai și informăm rapid de la „Doctor Google', avem impresia că știm deja în ce situație gravă ne aflăm. Ne autodiagnosticăm incorect și ajungem în secțiile de triaj cu convingerea că suntem cazuri prioritare.
Chiar dacă panica accentuează suferința, numai specialiștii știu cum să selecteze ordinea consultațiilor și a intervențiilor în UPU, în funcție de rezultatele investigațiilor. Și se folosesc de codurile de culori de la urgențe stabilite în protocolul oficial specific. Ca să nu te impacientezi inutil în astfel de situații, e bine să știi cum se face triajul la UPU și care sunt timpii de așteptare în funcție de codurile de culori de la urgențe.
Ce este și cum se face triajul pacienților în UPU
Triajul pacienților care se prezintă în Unitatea de Primiri Urgențe este deosebit de important, căci face diferența dintre viață și moarte. Și nu se face oricum, ci în baza Protocolului Național de triaj al pacienților din structurile de primiri urgențe. Astfel, pacienții sunt evaluați numai de către o persoană competentă, fie medic, fie cadru sanitar mediu specializat. Acesta stabilește prioritatea pacientului la primirea asistenței medicale.
Potrivit Protocolului Național, „triajul este un sistem de evaluare şi clasificare a pacienţilor care se prezintă în structurile de primire a urgenţelor în vederea stabilirii priorităţii şi a nivelului de asistenţă medicală necesară'. Cu alte cuvinte, este un mecanism prin care pacienții ajunși la UPU sunt evaluați și clasificați la sosire de către o persoană competentă.
Personalul de specialitate trebuie să analizeze starea clinică și simptomele pacientului, corelate cu vârsta și antecedentele medicale ale acestuia. În plus, se ține cont de stabilitatea funcțiilor vitale, potențialul de agravare a stării, necesitatea instituirii unui tratament sau a efectuării unor investigații, precum și alte date considerate relevante. În funcție de paramaterii constatați, se stabilește prioritatea și nivelul de asistență necesare fiecărui pacient în parte.
Când se face triajul
Foarte important de reținut este faptul că triajul este un proces continuu. Și presupune reevaluarea periodică a pacienților, până când aceștia părăsesc UPU. De altfel, de aceea și există o zonă special amenajată cu acest scop. Aria de triaj poate avea configurări şi amenajări diferite în funcţie de spaţiul pe care îl are fiecare unitate sanitară.
Conform legislației în vigoare, este obligatoriu ca acest compartiment să fie situat la intrarea în UPU și tot aici să se țină și evidența pacienţilor. Spațiul necesită un control strict al accesului către zonele specifice de diagnostic şi tratament. Drept urmare, triajul se face în momentul prezentării pacientului în structura de primire a urgenţelor. Și timpul mediu destinat triajului nu trebuie să depășească 2 minute pentru fiecare pacient.
Potrivit legii, sunt definiți doi parametri de care se va ține cont și care vor fi înregistrați:
- momentul în care pacientul a intrat în structura de primire a urgenţelor – ora preluării (de către asistentul de triaj);
- momentul preluării pacientului în una dintre zonele de tratament – ora primului consult medical.
Cine și cum triază pacienții
„Triajul pacienților care se prezintă în structurile de primire a urgențelor este necesar tocmai în acele momente dificile în care numărul prezentărilor depășește resursele umane și materiale. Alocarea unui medic pentru a efectua această procedură este considerată ca fiind o risipă de resurse. În plus, medicul va fi întotdeauna tentat să „consulte mai amănunțit pacientul. Aceasta duce inevitabil la prelungirea timpului în care ceilalți pacienți vor avea primul contact cu personalul medical.', prevede Protocolul Național de triaj.
Din aceste motive, în majoritatea situațiilor în care s-a decis aplicarea unui protocol de triaj cu 5 nivele de prioritate, cadrul medical desemnat pentru efectuarea triajului a fost un asistent medical. Asistentul medical de triaj are pregătire specifică, experiență și abilități corespunzătoare.
Intervalul de timp maxim continuu pentru un asistent în serviciul de triaj este de 6 h. Și asta pentru că se consideră că pe această durată un asistent poate efectua triajul pacienților în condiții optime. Fiecare structură de primire a urgențelor va asigura minimum doi asistenți de triaj pe tură.
Ce calități trebuie să aibă personalul de triaj
Același Protocol Național detaliază și rolul, abilitățile și responsabilitățile asistentului de triaj. Iată care sunt acestea:
- abilitatea de a recunoaște pacientul bolnav versus nonbolnav;
- abilitatea de a anticipa și a avea planuri de rezolvare pentru diferite situații care pot să apară;
- abilități interpersonale și de comunicare (soluționarea conflictelor, luarea deciziilor etc.);
- capacitate de prioritizare excelentă;
- capacitate de gândire critică;
- abilități de organizare;
- flexibilitate, adaptabilitate;
- capacitate de adaptare la stres;
- rolul de model;
- tact;
- răbdare;
- cunoașterea regulamentelor.
Asistentul de triaj trebuie să audă și să analizeze nu doar ce relatează pacientul, ci și informațiile primite în același timp de la alte surse.
Care sunt codurile de culori de la urgențe
Cum ai aflat deja, în cadrul triajului se stabilește și nivelul de prioritate pentru fiecare pacient în parte. Drept urmare, în funcție de codurile de culori de la urgențe, pacientul este preluat în zona de tratament care i-a fost alocată. Există și cazuri deosebite, în care asistentul de triaj se află în imposibilitatea încadrării unui pacient într-un nivel anume. Atunci poate solicita sprijinul medicului responsabil de tură.
Reevaluarea pacientului „se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 15 minute sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj'. Codurile de culori sunt foarte importante. Și este recomandat să fie cunoscute de către tot personalul, nu doar de către cei din structurile de urgență.
Durata unui tratament în unitățile de primiri urgențe este foarte variabilă. Pacienții pot avea nevoie de mai multe investigații pentru a primi un diagnostic cert sau de consultul unui alt medic din spital. Ceea ce poate prelungi timpul de așteptare. În urma tratamentului acordat în UPU, medicul poate decide externarea pacientului, ţinerea acestuia sub observaţie, internarea sau transferul într-un alt spital, în funcție de patologie și de resursele disponibile.
Acestea fiind spuse, conform algoritumului de triaj, iată care sunt codurile de culori de la urgențe:
Nivel V – cod alb
Este vorba despre așa-numitele non-urgențe, care necesită numai un consult de specialitate. Sunt persoane care se prezintă la UPU pentru chestiuni minore, care pot aștepta. Spre exemplu, sunt cazuri sociale fără probleme de sănătate majore, persoane care doresc să se vaccineze sau au nevoie de rețete, certificate medicale ori consultații de medicina muncii. Acete persoane nu reprezintă urgențe, așa că pot aștepta câteva ore până la preluare. Totuși, potrivit Protocolului Național, timpul maxim de preluare în zona de tratament nu trebuie să depășească 240 de minute.
Nivelul IV – cod albastru
Și pacienții încadrați în această categorie sunt tot cazuri non-urgente. La fel ca și cei încadrați în codul alb, ar putea fi redirecționați către ambulator sau medicul de familie, pentru a diminua fluxul din UPU. În general, pacienții vin cu funcții vitale stabile, dar cu simptome care nu le pun viața în pericol. Aici se încadrează persoane cu febră moderată, tuse, diaree, erupții cutanate, viroze, infecții respiratorii, tulburări digestive care nu fac parte din sfera alergiilor și altele.
Deși este vorba tot despre nonurgențe, aceste cazuri nu trebuie să depășească o durată de așteptare de 120 de minute până la preluarea în zona de tratament. În general, timpul maxim de preluare în zona de tratament este de 60 de minute. De reținut că, deși dau dureri insuportabile, colica biliară și colica renală se încadrează tot în această categorie.
Nivelul III – cod verde
Începând de la clasificarea în acest cod se poate vorbi despre urgențe cu adevărat. Deși presupune preluarea pacienților în zona de tratament în maximum o oră, datele arată că pacienții nu suferă de afecțiuni care le pun viața în pericol imediat.
Totuși, necesită tratament și supraveghere. Înainte de clasificarea pacientului în nivelul III sau codul verde, asistentul de triaj trebuie să determine semnele vitale și să decidă dacă sunt în limite normale pentru vârsta pacientului.
În această categorie se încadrează anumite dureri, tensiunea crescută dar fără risc major, anumite infecții, inflamații, febra bebelușilor peste 38°C dar care au stare generală bună, sugarii agitați, cu plâns neconsolabil. Tot aici sunt incluși și cei cu răni care necesită sutură, sau cu fracturi și luxații. În general, timpul maxim de preluare în zona de tratament este de 30 de minute.
Nivelul II – codul galben
Acest nivel este considerat critic. Și necesită abordare rapidă, de maximum 15 minute. Are în vedere urgențele medico-chirurgicale care indică un potențial pericol de agravare a stării sănătății pacientului dacă nu sunt asistate prompt. Acestea necesita rezolvare rapidă, indiferent de prezența sau absența pericolului pentru viață.
Este vorba despre pacienții care prezintă o situație cu risc major sau status mental alterat (modificare acută) sau orice durere intensă ori discomfort major. Cazuri care pot fi încadrate sub codul galben sunt: sarcinile extrauterine sau ectopice, avortul spontan, politraumatisme, plăgi abdominale cu hemoragie fără semne de șoc, accident vascular cerebral, criză de astm prelungită, deshidratare prin vărsături în cantitate mare, vărsături, diaree, imposibilitatea de a mânca, fracturi deschise, intoxicații prin ingestii și inhalare cu comă persistentă, hipotermie severă, tentative de suicid.
Decizia trebuie luată în funcție de toate datele disponibile, corelate cu vârsta și antecedentele medicale, stabilitatea funcțiilor vitale și potențialul de agravare a stării clinice. Fiind o urgență critică, există un mare risc de a trece rapid la următorul nivel de urgență. Având în vedere codurile de culori de la urgențe, timpul maxim de preluare în zona de tratament este de 10 minute.
Nivelul I – codul roșu
Este categoria de urgențe care amenință viața, când sunt puse în pericol funcțiile vitale. Este și motivul pentru care timpul de așteptare nu mai există. De obicei, necesită resuscitare. Pacienții se pot afla în stop cardio respirator, pot avea supradozaj medicamentos, prezintă insuficienţă respiratorie gravă, o stare de comă, necesită intervenție chirurgicală imediată sau resuscitare. Orice secundă contează!
Se încadrează la acest nivel și pacienții care prezintă una sau mai multe dintre următoarele situații clinice: pacient intubat, apneic, fără puls, detresă respiratorie severă, inconștient. Pacientul nu vorbește și nu execută comenzi, nu răspunde la stimuli sau răspunde doar la stimuli dureroși.
Prin resuscitare nu se înțelege automat masaj cardiac extern sau defibrilare. În această categorie se includ și eliberarea căilor aeriene, stabilizarea respirației, oprirea rapidă a unei sângeri, manevre în caz de supradozaj cu medicamente sau alte substanțe. Tot ce este urgență maximă primește imediat codul roșu și necesită mobilizarea personalului pentru a salva viața acelui pacient. În plus, acești pacienți au prioritate în fața tuturor celorlalți care așteaptă îngrijiri medicale în unitatea de primiri urgențe.
Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: just.ro, DSU, medijobs.ro,
Citește și În ce constă testul psihologic pentru obținerea permisului de conducere