Cum poți să-ți iei concediu fără plată. Ce este concediul sabatic

Cuprins

1 La ce zile libere ai dreptul ca angajat
2 Ce înseamnă și cum poți să-ți iei concediu fără plată
3 Drepturi și obligații în perioada concediului fără plată
4 Ce este concediul sabatic
5 Cum te afectează concediul fără plată și cel sabatic

Atunci când, din diferite motive, ai nevoie de o perioadă liberă și nu mai ai zile disponibile din concediul de odihnă plătit, ai posibilitatea să optezi pentru concediu fără plată. Dacă te numeri printre cei mai hotărâți și îi permiți asta, poți să alegi și concediul sabatic. Ca să înțelegi mai bine despre ce este vorba, găsești în acest articol toate detaliile necesare referitoare la cum poți să-ți iei concediu fără plată și ce este concediul sabatic.

La ce zile libere ai dreptul ca angajat

Pe lângă perioadele de concediu de odihnă și medical, legislația în vigoare îți mai dă dreptul și alte zile libere, dacă ești angajat. Potrivit Articolului 152 din Codul Muncii, „În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă. Evenimentele familiale deosebite și numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern'.

Angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă și din contractele individuale de muncă. Așadar, toți angajații au dreptul să primească zile libere plătite pentru evenimente speciale în familie sau pentru alte situații după cum urmează:

-5 zile lucrătoare la căsătoria salariatului

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Nidia, fiica lui Horia Moculescu, legătură dincolo de moarte cu tatăl său: "Azi noapte m-am pus în pat și i-am zis: Noapte bună, tati!"/ Ultimele cuvinte pe care a apucat să i le spună

-5 zile lucrătoare la nașterea unui copil, la care se adaugă încă 10 dacă angajatul a făcut cursuri de puericultură

-3 zile libere la căsătoria unuia dintre copiii salariatului

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Autopsia arată că fetița moartă la clinica stomatologică avea afecțiuni grave și nu trebuia anesteziată: "Avea patologie cronică preexistentă complexă"

-5 zile la schimbarea locului de muncă sau a reședinței

-3 zile pentru decesul soțului, părinților, socrilor, copiilor

-o zi la decesul bunicilor, fraților, surorilor

-3 zile la schimbarea domiciliului în aceeași localitate

-o zi pentru îngrijirea copilului bolnav în cazul familiilor cu maximum 2 copii și două zile pentru cei care au minimum 3 copii.

-30 de zile concediu fara plată pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior.

Ce înseamnă și cum poți să-ți iei concediu fără plată

Concediul fără plată reprezintă un drept al tuturor angajaților. Și se acordă, în general, pentru formare profesională sau pentru rezolvarea unor nevoi personale. Iar Codul Muncii nu impune o limită de zile. Dar aceasta se stabilește prin contractul colectiv sau regulamentul intern. Bugetarii au reglementări speciale, beneficiind de un termen maxim de 90 de zile lucrătoare pe an pentru situații precum examenele sau îngrijirea unui membru al familiei.

Potrivit Codului Muncii, toți salariații au dreptul la concediu fără plată pentru rezolvarea unor nevoi personale. Durata maximă a acestui concediu și definiția exactă a ceea ce ar putea să însemne „nevoi personale” sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern al angajatorului.

Important de reținut este faptul că acest concediul fără plată nu trebuie confundat cu absența nemotivată de la locul de muncă. În cazul concediului fără plată, este vorba despre o cerere formală a angajatului pentru a rezolva situații personale, aprobată de angajator. În schimb, absențele nemotivate reprezintă o abatere disciplinară care poate atrage sancțiuni.

Cum poți să-ți iei concediu fără plată

Așadar, concediul fără plată este perioada în care angajatul are dreptul să lipsească motivat de la serviciu, fără a primi salariu. Acesta se poate acorda numai la solicitarea angajatului și cu acordul angajatorului. Conform legislației în vigoare, salariații au dreptul să ceară concedii fără plată cu scopul rezolvării unor probleme personale dar și pentru formare profesională.

Însă, cererea poate fi respinsă de către angajator dacă acesta consideră că lipsa angajatului ar afecta grav activitatea companiei. Totuși, refuzul nejustificat al angajatorului de a acorda concediu fără plată este considerat a fi abuziv. Drept urmare, atât solicitarea cât și refuzul acordării concediului fără plată trebuie justificate temeinic.

Un detaliu esențial de reținut este că zilele de concediu fără plată nu se includ în vechimea în muncă. Totuși, o excepție o reprezintă concediile fără plată pentru formare profesională, acordate conform prevederilor din Codul Muncii.

Concediul fără plată pentru formare profesională

Cum poți să-ți iei concediu fără plată pentru studii? Cererea pentru concediul fără plată pentru formare profesională trebuie depusă cu cel puțin o lună înainte de efectuarea acestuia. Și trebuie să includă detalii despre data începerii, domeniul, durata și denumirea instituției de formare profesională.

Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza și fracționat, pe parcursul unui an calendaristic. Și asta pentru ca angajatul să se poată prezenta la susținerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ sau de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de învățământ superior.

Conform art.158 din Codul Muncii, durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual. Această perioadă este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce privește drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.

Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității. Dar salariații trebuie să știe că pot solicita suspendarea contractului individual de muncă, cu acordul angajatorului, pentru concedii fără plată destinate studiilor sau rezolvării unor interese personale.

Concediul fără plată pentru bugetari

Persoanele plătite din bugetul de stat, așa-numiții bugetari, beneficiază de o reglementare mai detaliată în privința concediilor fără plată. Conform HG nr. 250/1992, „salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul la concedii fără plată, a căror durată însumată nu poate depăși 90 de zile lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situații personale:

-susținerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituțiile de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență, a examenelor de an universitar, cât și a examenului de diplomă, pentru salariații care urmează o formă de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență;

-susținerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, în cazul salariaților care nu beneficiază de burse de doctorat;

-prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate.'

Astfel, durata maximă de 90 de zile lucrătoare este aplicabilă pentru situațiile personale enumerate mai sus. Dar există și alte situații în care se poate acorda concediu fără plată:

-îngrijirea unui copil bolnav de peste trei ani,

-tratamentul medical în străinătate (în lipsa dreptului la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă),

-însoțirea soțului, soției ori a unei rude apropiate la tratament în străinătate.

Aceeași HG mai prevede că se pot acorda bugetarilor concedii fără plată și pentru alte interese personale decât cele de mai sus, pe duratele stabilite prin acordul părților.

Drepturi și obligații în perioada concediului fără plată

Acum că știi cum poți să-ți iei concediu fără plată, trebuie să afli și drepturile și obligațiile pe care le ai în această perioadă. Și asta pentru că, în timpul concediului fără plată, contractul de muncă nu încetează. Se poate, însă, suspenda prin acordul părților. În această perioadă nu se vor acorda drepturi salariale. Însă alte drepturi și obligații pot continua să fie în vigoare conform prevederilor legale sau contractuale.

Angajatul are dreptul de a reveni la locul de muncă după încheierea concediului fără plată. Și va beneficia de aceleași condiții de muncă pe același post, dacă nu au intervenit modificări organizatorice. În plus, angajatul nu poate fi concediat decât în condițiile prevăzute de lege (pentru motive economice, restructurare etc.).

Ce este concediul sabatic

Concediul sabatic este tot un fel de concediu fără plată. Este o perioadă prelungită de pauză de la locul de muncă, de obicei fără vreun fel de plată, care permite angajaților să se dedice dezvoltării personale, profesionale sau, pur și simplu, să își reîncarce bateriile. Această practică devine din ce în ce mai populară în companiile moderne care înțeleg importanța echilibrului dintre viața personală și cea profesională.

Companiile care doresc să ofere atare beneficii trebuie să ia în calcul anumite limitări legale legate de „statusul' contractului de muncă, eventualele plăți pe care le aprobă pentru perioada de absență a angajatului, aplicarea nediscriminatorie a beneficiului și stabilirea clară a condițiilor de acordare.

Cine beneficiază

În România, există o categorie importantă de angajați care au dreptul la un an sabatic stabilit chiar la nivel de lege. Este vorba despre cadrele didactice, care au avut acest drept atât pe vechea lege, cât și pe reglementarea actuală. Cu condiția ca școala să fie de acord. Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe durata unui an şcolar, o dată la zece ani. În această perioadă, postul rămâne rezervat, potrivit Legii nr. 198/2023.

În mediul privat, concediul sabatic se echivalează oarecum cu concediul fără plată din punct de vedere legal. Și presupune suspendarea temporară a contractului individual de muncă, cu acordul părților. Totuși, conform legislației în vigoare, chiar dacă nu își va mai primi salariul, angajatul poate primi în această perioadă diferite drepturi bănești sau în natură. Pentru a evita discriminările, angajatorii ar trebui să fie suficient de transparenți în prezentarea situațiilor în care acordă atare concedii, criteriilor de acordare, dar și suficient de obiectivi în stabilirea lor.

Tipuri de concediu sabatic

Conceptul de concediu sabatic nu este reglementat de legislația românească. Prin urmare, este la latitudinea angajatorilor să decidă dacă și cum acordă concedii sabatice angajaților lor. În practică, am identificat trei tipuri importante de concedii sabatice:

Concediu sabatic plătit

Este vorba despre un tip de concediu în timpul căruia angajatorul continuă să plătească salariul integral sau parțial.

Concediu sabatic neplătit

În timpul acestui tip de concediu, angajații nu primesc nicio remunerație pentru perioada în care își iau liber.

Concedii sabatice parțiale

Angajații își pot reduce programul de lucru sau pot lua pauze intermitente în timp ce contractul lor de muncă rămâne activ. Această abordare flexibilă permite persoanelor să echilibreze viața profesională și cea personală, favorizând bunăstarea generală și satisfacția profesională.

Cum te afectează concediul fără plată și cel sabatic

Dacă în cazul concediului fără plată pentru formare profesională zilele libere nu afectează concediul de odihnă, situatia este diferită în cazul concediului fără plată acordat pentru motive personale. În acest caz, concediul fără plată diminuează durata concediului de odihnă. Căci zilele de odihnă sunt acordate proporțional cu zilele lucrate.

Conform art.145 alin 4 din Codul Muncii, perioadele de incapacitate de muncă se consideră activitate prestată pentru calculul concediului anual. Se încadrează aici concediul de maternitate, de risc maternal, îngrijirea copilului bolnav și absentarea de la muncă pentru evenimente familiale deosebite.

Prin urmare, concediul fără plată nu se consideră activitate prestată. Iar asta reduce proporțional numărul zilelor de odihnă. În plus, în cazul în care concediul fără plată este acordat pentru motive personale, perioada concediului nu constituie vechime în muncă. Dar concediul fără plată pentru formare profesională se constituie în vechime în muncă.

Pe de altă parte, pe durata concediului fără plată, angajatul nu plătește contribuția pentru asigurările sociale de sănătate. Conform legislației în vigoare, drepturile de asigurare se suspendă după 3 luni de la ultima contribuție. Așadar, dacă acel concediu fără plată depășește 3 luni, angajatul își pierde calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. Și nu mai beneficiază de servicii medicale gratuite.

Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: avocatnet.ro, legislatiamuncii.ro, juridice.ro

Citește și Zile libere în caz de deces al rudelor – părinți, bunici, socri, frați