De ce se fac Mucenicii în formă de 8

Pe 9 martie, creştinătatea comemorează uciderea celor 40 de mucenici din cetatea Sevastei. Pe lângă faptul că este o zi sfântă, potrivit calendarului creştin, la noi, românii, a dat naştere mai multor obiceiuri frumoase. Iar delicioșii Mucenici sunt nelipsiți din meniu. Este și motivul pentru care ar fi bine să știm cu toții de ce se fac Mucenicii în formă de 8.

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE FEBRUARIE, GRATIS, AICI

Dacă nu ştiai deja, 9 martie este o zi specială. E un moment deosebit al anului, în care bărbaţii sunt în centrul atenţiei. Căci e și ziua lor şi au dezlegare' pentru o chefuială pe cinste. Dar tradiția populară ține cont mai mult de superstițiile legate de această dată. Şi asta pentru că, pe lângă multe alte ritualuri specific masculine ce trebuie respectate în această zi, potrivit obiceiurilor din străbuni, este neapărat necesar ca acum să se închine 40 de pahare.

De altfel, se spune că aceasta ar fi una dintre ofrandele aduse pentru a căpăta bunăvoinţa celor 40 de sfinţi ucişi la Sevasta. Și de aceea li se și alătură măcinicii fierți sau cei 40 de colaci copţi în cuptor, numiţi simbolic, în funcţie de zonele geografice, mucenici, sfinţişori, bradoşi sau boboneţi.

Legenda celor 40 de Sfinţi din Sevasta

La data de 9 martie, creştinătatea comemorează uciderea celor 40 de mucenici din cetatea Sevastei. Ei au trăit pe vremea împăratului păgân Licinius. Și au fost martirizaţi pentru că au refuzat să renunţe la religia creştină. Povestea lor se petrece în secolul al IV-lea, când creştinii erau pedepsiţi pentru credinţa lor.

Se spune că în cetatea Sevastia era pe atunci un voievod pe nume Agricolae, un mare duşman al celor ce credeau în Hristos. Cum toţi ostaşii erau datori să aducă jertfe zeilor, Agricolae a aflat cu mânie că 40 dintre soldaţii lui, în frunte cu vitejii greu încercaţi de războaie Chiron, Candid şi Domos, sunt creştini şi nu vor să se supună poruncii lui. Drept pedeapsă, cei 40 de ostaşi au fost întemniţaţi.

După 7 zile, s-a poruncit ca mucenicii să fie loviţi cu pietre în văzul tuturor. Însă atunci puterea divină a făcut ca pietrele să greşească ţinta şi să se întoarcă asupra celor care le aruncau. Până şi Agricolae însuşi a fost lovit în plină faţă de una dintre pietre. Furios, tiranul a hotărât ca toţi cei 40 de răzvrătiţi să fie aruncaţi într-un iezer din apropierea cetăţii, a cărui apă era foarte rece din cauza gerului cumplit. Spre mirarea tuturor, a doua zi oamenii aruncaţi în apă încă mai trăiau.

Drept urmare, plin de mânie, Agricolae a poruncit ca soldaţii să fie ucişi în chinuri groaznice. Iar apoi, pentru a nu mai rămâne nimic din trupurile lor, să fie arşi și rămăşiţele să fie aruncate într-un râu. Dar, după 3 zile de la omorârea lor, episcopul Petru a găsit osemintele celor 40 de sfinţi, luminând puternic în înturenicul nopţii, pe malul râului. Moaştele s-au păstrat până în zilele noastre, părticele din ele găsindu-se în multe locuri ale lumii şi chiar în România.

Ce se face de „Măcinici”

Dacă te preocupă de ce se fac mucenicii în formă de 8, trebuie să știi că Sfinţii mucenici se mai numesc şi Moşi. Și asta pentru că vin imediat după cunoscutele Babe rele. Ele nu lasă primăvara să-şi intre în drepturi, aducând ploi, ninsori, vânt şi vreme rece. Moşii, în schimb sunt buni. Căci dezgheaţă pământul, alungă gerul şi fac să crească iarba verde. De aceea, în tradiţia populară, se respectă ritualul focurilor, menite să atragă duhul blând al primăverii.

Este o sărbătoare a reînvierii naturii, a regenerării. În unele părţi ale Moldovei şi ale Munteniei, există obiceiul ca oamenii şi mai ales copiii să bată cu botele sau cu maiul în pământ, ca să intre gerul şi să iasă caldura. În Bucovina, se obişnuieste ca oamenii să bată câte o mătanie pentru fiecare sfânt ucis la Sevasta sau chiar câte 40 de matanii pentru fiecare sfânt, pentru a dobândi mulţi ani sănătoşi.

Tot în acestă zonă a ţării bărbaţii obişnuiesc să meargă pe 9 martie la pescuit. Cel ce va prinde 40 de peşti şi va reuşi să înghită unul viu, va avea noroc tot anul. De aceea se spune că e bine să se şi mănânce 40 de peştişori fierţi sau copţi pe jar. Tot pe 9 martie se arde gunoiul din curte, iar tinerii sar peste foc pentru a avea parte de sănătate. Ritualul reprezintă incinerarea iernii, pentru a face loc primăverii. În acelaşi timp se afumă şi gospodăria, cu o cârpă arsă, pentru a fi ferită de rele.

Acum începe şi anul nou agrar, 9 martie fiind cea mai bună zi pentru a începe aratul. Se mai spune că aşa cum e vremea de „Măcinici”, aşa va fi toată primăvara. Dacă în această zi e îngheţ şi frig afară, e semn că iarna va continua până la Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie. Sărbătoarea de Mucenici marchează şi începutul întoarcerii berzelor din ţările calde, la cuiburile părăsite în toamnă.

De ce se fac Mucenicii în formă de 8

Tradiția consumului celor 40 de pahare cu vin se consideră a fi una dintre ofrandele aduse pentru a căpăta bunăvoinţa celor 40 de sfinţi ucişi la Sevasta. Și de aceea li se și alătură măcinicii fierți sau cei 40 de colaci copţi în cuptor, numiţi simbolic, în funcţie de zonele geografice, mucenici, sfinţişori, bradoşi sau boboneţi. Sunt modelați în forma cifrei 8, sugerând silueta umană.

Dar cifra opt are o semnificație simbolică profundă în tradiția creștină și în obiceiurile populare românești. În primul rând, din punct de vedere religios, „ziua a opta' reprezintă viața veșnică și învierea, ceea ce urmează după cele 7 zile ale creației. Este simbolul biruinței asupra morții și al credinței. Pentru că mucenicii comemorează martiri care au murit pentru credință, forma de 8 trimite la ideea de eternitate și mântuire.

Cifra 8 culcată devine simbolul infinitului. În tradiția populară, forma aceasta sugerează continuitatea vieții, legătura dintre pământ și cer, succesiunea anotimpurilor. Cum 9 martie era pe vremuri data începutului noului an agrar, face legătura cu noile începuturi. Forma rotunjită a mucenicilor simbolizează soarele, renașterea naturii, belșugul și fertilitatea.

Așadar, de ce se fac mucenicii în formă de 8 nu este ceva întâmplător. Această formă simbolizează viața veșnică, infinitul, renașterea și speranța. Este exact același mesaj transmis și prin pomenirea celor 40 de Mucenici martiri. Indiferent de felul în care sunt preparați, forma de 8 se păstrează peste tot. Dacă, în Moldova, mucenicii sunt copți, însiropați și unși cu miere și nucă, în Muntenia și Dobrogea, mucenicii sunt fierți în zeamă dulce, aromată cu scorțișoară și coajă de lămâie.

Tradiții care trebuie respectate cu sfințenie

Pentru sărbătoarea celor 40 de sfinţi, femeile din toate zonele României pregătesc acele delicii culinare, cunoscute sub diverse denumiri, după regiunile din care provin. Ceea ce au în comun mucenicii din aluat este forma cifrei opt. În unele zone se mai modelează şi în formă de albină sau porumbel.

În nordul ţării aşa numiţii „sfinţişori' se fac din aluat de pâine sau de cozonac. Sunt foarte bine însiropați și daţi prin miere şi nucă măcinată. Trebuie specificat că, atunci când sărbătoarea pică în Postul Paștelui, copturile se fac obligatoriu de post. Măcinicii sau bradoşii din sud sunt nişte optuleţe mici, care se fierb într-o zeamă dulce, preparată din miere, zahăr, nucă pisată, scorţişoară şi alte arome, după gust. De obicei, o parte din mucenici se duc la biserică, unde se împart sărmanilor.

Dat fiind că slujba de la biserică se ține de dimineață, este obligatoriu ca mucenicii să se prepare în seara din ajun. Mai ales că ziua este o sărbătoare importantă, care trebuie respectată cum se cuvine, fără treburi casnice. Femeile nu au voie să facă niciun fel de treburi casnice, nici să coasă sau să tricoteze. Altminteri, riscă să facă boli grave și să abată necazurile asupra propriei familii.

„Dezlegare la beție

Conform tradiției, ca să le meargă bine tot anul, lor și familiilor lor, femeile cred că e recomandat să-și lase bărbații să se îmbete bine în această zi. Iar aceștia trebuie să dea pe gât 40 de pahare cu vin sau, dacă-i ţine, cu ţuică. Asta ca „să fie sănătos şi să nu se lipească bolile” de el. Se spune că acestea reprezintă sângele vărsat de cei 40 de sfinţi mucenici din cetatea Sevastei. Respectarea acestor obiceiuri aduce sănătate și ține bolile la distanță.

Pentru cei sau cele care nu pot să bea cele 40 de pahare obligatorii, e bine ca măcar să guste vin în aceasta zi sau să fie stropit cu vin. Acest ritual înseamnă însănătoşirea sângelui şi multă putere de muncă peste an. E drept că, prin anumite zone ale țării, se obișnuiește și consumul a 44 de pahare. Nimeni nu știe de ce s-a „rotunjit' cantitatea, dar, după câteva păhărele, cine le mai ține numărul?!

Acum începe primăvara

În ziua când se fac mucenicii și se consumă, oamenii fac și predicții meteorologice. Pe vremuri, data de 9 martie reprezenta începutul noului an grar, această zi fiind considerată cea mai prielnică începutului arăturilor. Se mai spune că aşa cum e vremea de Mucenici, aşa va fi toată primăvara. Acum încep să revină și berzele din țările calde. Dacă în această zi e îngheţ şi frig afară, e semn că iarna va continua până la Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie.

Tot pe 9 martie se arde gunoiul din curte, iar tinerii sar peste foc pentru a fi sănătoși. Ritualul înseamnă arderea iernii. Se afumă şi gospodăria, cu o cârpă arsă, pentru a fi ferită de rele. Prin unele părți, Mucenicilor li se mai spune și Moși. Și nu trebuie confundați cu Moșii de iarnă, sărbătoarea dedicată sufletelor adormite. Li se mai spune Moși pentru că vin după Babele rele, zilele pline de capricii, care nu lasă primăvara să-şi intre în drepturi. Moşii sunt buni și dezgheaţă pământul, alungă gerul şi fac să crească iarba verde.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: doxologia.ro,

Citește și Cum se curăță și se păstrează ustensilele de lemn din bucătărie

Cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Citește în continuare
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Buton