De ce se face pielea de găină

Cuprins

1 Ce este, de fapt, „pielea de găină'
2 De ce se face pielea de găină
3 Ce ne spune pielea de găină despre noi
4 Când ar trebui să ne îngrijoreze pielea de găină
- 4.1 Keratoza foliculară este o boală

Numim această reacție „piele de găină'. Este universală, banală și totuși fascinantă. O trăim cu toții, la un moment dat. Dar rareori ne întrebăm ce se întâmplă cu adevărat în interiorul corpului atunci când apare. De ce reacționează organismul astfel? De ce frigul, frica și emoția profundă declanșează aceeași senzație? Și, mai ales, de ce păstrăm acest reflex dacă aparent nu mai avem nevoie de el? Pe scurt, de ce se face pielea de găină fără să putem controla acest fenomen natural?

Ce este, de fapt, „pielea de găină'

Pielea de găină nu este doar o reacție la frig. Este o relicvă evolutivă, un reflex neurologic, un răspuns emoțional și o dovadă a modului în care corpul nostru continuă să funcționeze după reguli vechi de sute de mii de ani. Ea apare când ne este frig, când ne temem, când iubim sau când o melodie ne atinge exact acolo unde nu putem explica în cuvinte.

În fond, aceste mici ridicături ale pielii sunt un mesaj simplu. Organismul este atent, viu și permanent conectat la lumea din jur. Și poate tocmai de aceea pielea de găină rămâne una dintre cele mai poetice reacții biologice, o emoție care devine vizibilă. Iar asta prin intermediul diverșilor factori biologici, evolutivi, neurologici și emoționali care ne guvernează trupurile.

Din punct de vedere medical, fenomenul se numește piloerecție sau cutis anserina. Cu alte cuvinte, se ridică părul la propriu, cu tot cu porii pielii. Nu este o reacție voluntară și nu poate fi controlată conștient. Este un reflex automat declanșat de sistemul nervos simpatic, partea sistemului nervos responsabilă de reacția de protecție „luptă sau fugi'. Când acest sistem se activează, mici mușchi aflați la baza fiecărui fir de păr se contractă, firele de păr se ridică și pielea formează mici proeminențe vizibile. Acești „minimușchi' se numesc mușchi erectori ai firului de păr. Și există pe aproape toată suprafața corpului unde există pilozitate. Și se numără printre factorii responsabili de ce se face pielea de găină.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată apartamentul în care s-a mutat Ileana Badiu: "Când pui lucrurile potrivite în locurile potrivite, locuința nu mai e doar un spațiu. Devine acasă"

De ce se face pielea de găină

Ca să poți înțelege exact de ce se face pielea de găină, trebuie să cunoști, înainte de toate, mecanismul biologic pas cu pas. Procesul este declanșat mereu de un anumit stimul. Poate fi vorba despre frig, o emoție intensă, frică, surpriză, muzică, artă, ceva foarte frumos sau de excitația sexuală. Creierul se activează emoțional, iar hipotalamusul interpretează stimulul ca pe o schimbare importantă în mediul extern.

Acum intră în joc sistemul nervos simpatic. Și se eliberează adrenalină și noradrenalină. Aceste substanțe pregătesc corpul pentru reacție rapidă. Drept urmare, se contractă mușchii foliculari, acei mușchi microscopici care trag firele de păr în sus. Astfel, fiecare folicul devine o mică umflătură vizibilă. Iată de ce se face pielea de găină în numai câteva fracțiuni de secundă.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată apartamentul lui Radu Bucălae și al soției lui, Alexandra. Baia și bucătăria au mobilă colorată, făcută pe comandă, iar elementele de decor sunt în nuanțe pastelate: „Un vis împlinit!”

De ce apare pielea de găină când ne este frig

Aceasta este explicația cea mai veche și cea mai logică evolutiv. Când temperatura scade, corpul încearcă să conserve căldura. Firele de păr ridicate rețin un strat de aer lângă piele, iar porii se contractă pentru a reduce pierderea de căldură. La animale cu blană, efectul este major. Blana se „umflă', devenind un strat izolator eficient. La oameni însă, efectul este aproape simbolic, deoarece avem mult mai puțin păr corporal. Cu alte cuvinte, pielea de găină este un mecanism util pentru animale, dar aproape inutil pentru omul modern.

Cercetătorii consideră pielea de găină un reflex vestigial, o caracteristică rămasă din epoca în care strămoșii noștri erau mult mai păroși. La acea vreme, ridicarea părului avea două roluri majore, de izolare termică și de intimidare a prădătorilor. Un animal cu blana ridicată pare mai mare și mai amenințător.

De ce avem pielea de găină când suntem emoționați

Aici fenomenul devine cu adevărat fascinant. De ce o melodie sau un film provoacă aceeași reacție ca frigul? Explicația stă în faptul că creierul nu separă complet emoțiile intense de pericol. Emoțiile puternice activează aceleași circuite neurologice ca situațiile de supraviețuire. Astfel, nu e de mirare de ce se face pielea de găină la auzul unei melodii emoționante, la discursuri inspiraționale, la amintiri puternice sau la scene cinematografice intense. Acest fenomen poartă numele de frison, un fior emoțional asociat cu plăcerea intensă.

Studii neurologice arată că momentele muzicale intense activează sistemele de recompensă ale creierului, similare celor implicate în stări euforice. Persoanele care experimentează frecvent fiori muzicali raportează emoții mai intense și implicare emoțională crescută. Creierul reacționează ca și cum ar anticipa ceva important, iar corpul răspunde fizic.

Pielea de găină este și un reflex de supraviețuire. Iar frica este una dintre emoțiile puternice pe care le trăim. În situații de stres sau pericol, adrenalina crește, ritmul cardiac se accelerează și mușchii se pregătesc de acțiune. Ridicarea părului este doar una dintre multiplele reacții automate. Aceasta face parte din răspunsul ancestral „luptă sau fugi'.

De ce apare pielea de găină în momente intime

Un aspect mai puțin discutat este legătura cu excitația sexuală. Nervii care controlează mușchii foliculari sunt conectați cu aceleași circuite nervoase implicate în răspunsul sexual. Astfel, corpul poate produce aceeași reacție fizică în contexte complet diferite, precum frigul, emoția sau atracția fizică.

Ce ne spune pielea de găină despre noi

Acest reflex aparent banal dezvăluie ceva profund. Deși am putea crede contrariul, corpul și emoțiile nu sunt separate. Creierul emoțional și sistemul fiziologic funcționează împreună. Iar pielea devine uneori ecranul pe care emoțiile se proiectează. De ce obișnuim să numim acest fenomen „piele de găină'? Expresia vine din asemănarea pielii ridicate cu pielea unei păsări jumulite. În latină, termenul medical cutis anserina înseamnă literalmente „piele de gâscă'. Fenomenul este atât de universal încât aproape fiecare limbă are o expresie similară.

Totuși, știind de ce se face pielea de găină, e important de reținut și că unii oameni au pielea de găină mai des. Căci nu toți reacționăm la fel. Sensibilitatea emoțională, genetica, nivelul hormonilor de stres, personalitatea, sensibilitatea la stimuli artistici se manifestă diferit la fiecare dintre noi. Iar unele persoane au un sistem nervos mai reactiv.

Interesant este că reacția poate funcționa și ca semnal social inconștient. Când cineva este profund emoționat, corpul transmite indicii subtile observabile de ceilalți. Este o formă primitivă de comunicare emoțională. Psihologii consideră fenomenul un indicator al implicării emoționale profunde.

Persoanele care experimentează frecvent fiori emoționali tind să fie mai receptive la artă, să aibă un nivel ridicat de empatie, să reacționeze intens la experiențe estetice. Corpul devine astfel o extensie a emoției. Totuși, interesant este de ce acest reflex nu a dispărut prin evoluția speciei noastre. Deși pare inutil, reflexul persistă deoarece nu consumă energie semnificativă, este legat de mecanisme neurologice fundamentale și face parte din reacția generală de stres. Evoluția elimină doar trăsăturile costisitoare, nu pe cele neutre.

Când ar trebui să ne îngrijoreze pielea de găină

Deși aparent inutil, fenomenul pare să aibă implicații asupra stării de sănătate. Totuși, la oameni, beneficiile sunt limitate din acest punct de vedere. Dar cercetările recente sugerează că nervii implicați în piloerecție sunt conectați și la celulele stem ale foliculilor de păr. Iar asta ar putea influența creșterea părului. Acest lucru este încă studiat, dar arată că reflexele aparent inutile pot avea roluri biologice ascunse.

În majoritatea cazurilor, nu există niciun motiv de îngrijorare. Totuși, apariția frecventă fără motiv poate indica anxietate sau atacuri de panică, sevraj de substanțe, unele afecțiuni neurologice, disreflexie autonomă, keratoză pilară. Se poate trage un semnal de alarmă și consulta un specialist atunci când fenomenul apare constant pe aceeași zonă, este însoțit de amețeală, dureri sau pierderea conștienței și când apare fără stimul evident. În astfel de situații este recomandat consultul medical.

Keratoza foliculară este o boală

Denumită și keratoză pilară sau „piele de găină', apare sub forma unor mici umflături pe piele, aspre la atingere. Mai exact, acestea sunt acumulări de keratină la nivelul foliculilor piloși. De ce se face pielea de găină la propriu? Potrivit specialiștilor, poate să apară pe brațe, coapse și fese, dar poate avea și alte localizări. În perioada adolescenței, poate fi confundată cu acneea, în mod complet eronat.

Pielea de găină nu este o afecțiune gravă a pielii. Este inofensivă și nu este contagioasă, dar poate fi destul de inestetică, afectând încrederea în sine. Se poate ameliora de la sine odată cu trecerea timpului. Există anumite probleme de sănătate care cresc riscul de apariție a keratozei foliculare. Astmul, pielea uscată, dermatita atopică, rinita alergică sezonieră, ihtioza vulgară și eczema pot contribui la de ce se face pielea de găină.

Numai că, spre deosebire de feomenul inofensiv care se produce frecvent în corp, keratoza foliculară este însoțită și de alte simptome. Poate apărea o senzație de asprime la atingere, ca de „șmirghel'. Se observa mai mult iarna, într-un climat uscat și provoacă mâncărimi. Poate prezenta nuanțe de alb, roșu, violet, rozaliu (pe piele deschisă) sau maroniu (pe piele închisă). Keratoza foliculară poate să apară oriunde pe piele, cu excepția palmelor și a tălpilor.

Keratoza foliculară nu necesită, în mod special un tratament, dar nu este o idee rea să urmezi unul, dacă tolerezi mai greu pielea uscată și aspectul inestetic pe care umflăturile îl dau pielii tale. Un dermatolog va crea un plan de tratament potrivit nevoilor tale. Totodată, medicul ți-ar putea indica un tratament care să elimine celulele moarte ale pielii.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: descopera.ro, drleventercentre.com, clevelandclinic.org,

Citește și De ce intră hainele la apă și cum previi asta

Cel mai nou VIDEO