La ce pericole te expui când zbori cu avionul

Avionul, cea mai sigură metodă de transport

Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Harvard, zborul cu avionul în SUA, Europa și Australia este mult mai sigur decât condusul unei mașini. Șansele de a fi implicat într-un accident în timpul unui zbor sunt de una la 1,2 milioane, iar șansele ca acel accident să fie fatal sunt de una la 11 milioane. Șansele de a muri într-un accident de mașină, în schimb, sunt de una la 5.000.

Un studiu realizat în 2020 de Massachusetts Institute of Technology (MIT) a urmărit modul în care siguranța companiilor aeriene s-a îmbunătățit în ultimele decenii. În deceniul 2008-2017, decesele pasagerilor s-au redus semnificativ în comparație cu deceniul anterior. La nivel mondial, această rată este în prezent de un deces la 7,9 milioane de îmbarcări de pasageri, comparativ cu un deces la 2,7 milioane de îmbarcări în perioada 1998-2007 și un deces la 1,3 milioane de îmbarcări în perioada 1988-1997.

Companiile aeriene cu risc mai ridicat proveneau din țări în curs de dezvoltare, inclusiv unele din Asia, Africa și America Latină. În aceste locații, s-a constatat că riscul este de un deces la 1,2 milioane de îmbarcări de pasageri. Dar chiar și aici, cultura siguranței s-a îmbunătățit dramatic.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cine este și cu ce se ocupă Călin Șerban, iubitul Ancăi Țurcașiu. Are 50 de ani, este fost concurent la Exatlon și Ninja Warrior și are trei fete

De ce avioanele sunt mai sigure decât mașinile

Avioanele sunt mai sigure decât mașinile din mai multe motive. În primul rând, pe majoritatea autostrăzilor și drumurilor există o concentrație mult mai mare de mașini, ceea ce înseamnă că există o probabilitate mult mai mare de accidente și coliziuni din cauza numărului de mașini care circulă aproape una de cealaltă.

Pe de altă parte, există o concentrație mult mai mică de avioane în aer la un moment dat. Acest lucru înseamnă că șansele unei coliziuni în aer sunt mult mai mici.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Călin Georgescu a dat în judecată Administrația Prezidențială, SRI, SIE, MAI și STS. Ce contestații a făcut candidatul independent la președinție

Pe lângă faptul că au o șansă mult mai mică de a se ciocni cu un alt avion, piloții au reglementări și cerințe de licențiere mult mai mari decât cineva care conduce o mașină. O persoană obișnuită care conduce o mașină nu va avea aceleași verificări și echilibre, pregătire, tehnologie și reglementări ca cineva care este pilot.

Cât de sigur este zborul? Răspunsul ar putea fi derivat din numărul de reglementări și de pregătirea pe care va trebui să le parcurgă lucrătorul mediu al unei companii aeriene, de la piloți la dispecerii de aeronave care trebuie să urmeze școli speciale pentru a lucra pe aceste posturi.

La ce pericole te expui când zbori cu avionul

Pe lângă efectele negative obișnuite ale călătoriilor, cum ar fi alimentația nesănătoasă și anxietatea crescută, zborurile frecvente în sine prezintă riscuri pentru sănătate.

Infecții virale și boli

Infecția virală este de departe cel mai frecvent pericol atunci când zbori. Ești expus la o mulțime de infecții virale de la alți călători.

Sistemul tău imunitar este deja oarecum compromis din cauza faptului că stai ore întregi într-o cabină de avion presurizată. Ia în calcul cei 200 de străini cu care împarți aerul reciclat și apropierea, iar riscul de răspândire a germenilor este evident.

Cei mai mulți oameni știu că este foarte probabil să răcească sau să ia un fel de microb în timp ce călătoresc cu avionul. Cauza este o combinație între umiditatea scăzută din timpul zborului, care usucă mecanismul natural de apărare oferit de mucus, și o mulțime de oameni necunoscuți din întreaga lume înghesuiți în cutia de tablă pe care o numim avion, infectați cu cine știe ce.

Riscul crescut de a răci este mare – de peste 100 de ori mai mare decât dacă nu zbori, conform unui studiu din 2004 publicat în Journal of Environmental Health Research – dar impactul asupra supraviețuirii pe termen lung este scăzut.

Printre riscurile de îmbolnăvire mai grave se numără bolile de origine alimentară din timpul zborului sau de la destinație și aclimatizarea deficitară, care se întâmplă atunci când îți părăsești zona de confort pentru căldură, frig, umiditate sau altitudine extreme. O aclimatizare deficitară poate duce la orice, de la greață și stare generală de rău.

Ce poți face

Păstrează distanța față de ceilalți ori de câte ori este posibil. Spală-te pe mâini cât mai des posibil și încearcă să eviti să îți atingi fața între spălări.

În plus, încaercă să ai, în general, un stil de viață sănătos. Sănătatea generală minimizează riscul de a lua ceva neplăcut atunci când călătorești frecvent cu avionul.

Scanările de la aeroport

S-a vorbit mult timp despre posibilele riscuri pentru sănătate cauzate de scanările din aeroport. Cu toate acestea, doza de radiații este neglijabilă. Aparatele au raze X atât de slabe încât nu pot pătrunde și, în schimb, ricoșează în corp – de unde și efectul de „retrodifuzie” pentru a dezvălui un obiect care nu face parte din corp.

Statul în aceeași poziție pentru mult timp

Statul în condiții de înghesuială pentru o perioadă lungă de timp este mai mult decât o neplăcere. Te poate ucide prin formarea de cheaguri de sânge, de obicei în picioare, care apoi pot ajunge în plămâni și pot provoca o embolie pulmonară.

Termenul medical este tromboza călătorului, care provoacă tromboza venoasă profundă (TVP).

Acest lucru nu este ceva nou. New England Journal of Medicine a raportat acest lucru încă din anii 1950. Din păcate, scaunele din aeroporturi au devenit din ce în ce mai strâmte, pe măsură ce oamenii au devenit din ce în ce mai mari.

Factorii de risc sunt mulți și includ obezitatea, intervențiile chirurgicale recente, circulația deficitară, bolile de inimă, vârsta mijlocie sau înaintată și contracepția orală sau sarcina.

Cheagurile se pot forma în timpul sau până la 30 de zile după o călătorie sau după orice perioadă de imobilizare, iar majoritatea cheagurilor se dizolvă de la sine. Așadar, incidența reală a TVP în urma călătoriilor cu avionul nu este cunoscută.

Un mic studiu din Noua Zeelandă, publicat în revista The Lancet în 2003, a constatat că 1 la sută dintre călători au dezvoltat cheaguri. Cu aproximativ 2 miliarde de călători cu avionul pe an, acest lucru se extrapolează la 20 de milioane de cazuri de TVP, ceea ce duce probabil la cel puțin mii de decese.

Pierderea auzului indusă de zgomot

Putem zbura în liniște? Răspunsul este nu. Un articol din Popular Science detaliază eforturile depuse pentru a obține un nivel de zgomot sub 100 de decibeli în partea din spate a cabinei. Pentru referință, un club de noapte se află în jurul a 100 de decibeli. Traficul intens este în jur de 80 de decibeli.

O conversație normală este la 60 de decibeli. Iar cabina avionului variază de la aproximativ 75 de decibeli în partea din față la 85 de decibeli sau mai mult în spate. Unele rânduri din spate ajung la 100 de decibeli, dacă în apropiere sunt motoarele.

În timpul oricărui zbor care durează mai mult de patru ore, în funcție de locul în care stai, te afli în pragul de a te expune la pierderea permanentă a auzului. Cu cât zbori mai mult cu avionul, cu atât crește riscul de pierdere a auzului cauzată de zgomot. Pasagerul care stă în spate prezintă un risc mai mare de pierdere a auzului decât însoțitorul de bord, care are libertatea de a se deplasa.

Înrăutățind situația, pasagerii aflați într-un mediu atât de zgomotos au tendința de a-și regla căștile cu 5 decibeli în plus față de zgomotul ambiental pentru a-l bloca, potrivit unui studiu publicat în 2009 în revista Perspectives on Audiology.

Vestea bună este că există căști cu reducere a zgomotului, care pot reduce zgomotul cu până la 40 de decibeli.

Durerea de ureche asociată cu schimbările de presiune a aerului rareori duce la pierderea permanentă a auzului. Este posibil, dar astfel de exemple devin „studii de caz” în literatura medicală.

Jet Lag

Pentru corpul uman nu e normal să pleci dintr-o țară astăzi la prânz și să ajungi în alta peste 12 ore și să fie dimineață.

Un studiu publicat în revista The Lancet în 2007 – o meta-analiză a peste 500 de studii privind aviația și sănătatea – a constatat că perturbarea constantă a ritmurilor corpului din cauza decalajului de fus orar și a oboselii din cauza călătoriei poate duce la declin cognitiv și tulburări psihotice și de dispoziție, tulburări de somn și posibile boli de inimă și cancer. Riscul pentru sănătate pare să fie similar cu cel al celor care lucrează mult timp în tura de noapte.

Problemele pe termen scurt cauzate de decalajul orar includ oboseala evidentă și pierderea capacității de concentrare, dar și iritabilitatea și pierderea poftei de mâncare. Cozile lungi de la securitatea din terminal și mâncarea din avion nu ajută prea mult.

Concluzie

Așadar, hidratează-te suficient când mergi cu avionul, ai grijă să îți aduci mâncare sănătoasă de acasă. Îmbracă-te cât mai lejer și investește într-o pereche de căști cu anulare a zgomotului.

Sursa foto: 123rf.com

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News