Postul Crăciunului 2025 – tradiții și obiceiuri

Cuprins

1 Ce reprezintă Postul Crăciunului 2025
- 1.1 Ce se face la Lăsata Secului
2 Filipii anunță Postul Crăciunului
3 E vremea șezătorilor
4 De ce se colindă și se dăruiește în Postul Crăciunului 2025
5 La Ovidenie se deschid cerurile
- 5.1 Ce ai de făcut
6 Ignatul cere sacrificiu
- 6.1 De unde acest obicei?
- 6.2 Ce se face, ca să fie bine

Încă din cele mai vechi timpuri, postul a fost un instrument de vindecare, pentru întinerirea și revigorarea organismului, dar și pentru curățarea sufletului și iluminarea spirituală. Este și o metodă de răscumpărare a păcatelor, care ne aduce măcar cu un pas mai aproape de Dumnezeu. Se spune că și marii învățați își obligau ucenicii să postească înainte de a fi inițiați. Pentru că numai așa mintea și spiritul puteau fi purificate și capabile să primească înțelegerea profundă a învățăturilor.

Postul Crăciunului ne pregătește pentru anotimpul geros. Urmează un sezon în care alimentele care se consumă de obicei sunt grele, bogate în grăsimi animale, pline de toxine. Prin urmare, e foarte bine pentru organism să facă un repaus alimentar, înaintea iernii. Însoțit de rugăciune și căință, postul aduce și alinare, liniște sufletească și stare de bine.

Ce reprezintă Postul Crăciunului 2025

Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Anul acesta, Postul Crăciunului începe sâmbătă, 15 noiembrie. După rânduielile bisericești, se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie. Numai că, așa cum se întâmplă și în acest an, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Cu alte cuvinte, data de 13 noiembrie este ultima zi de desfrânare înaintea intrării în Post.

40 de zile de-acum încolo, ne vom dedica purificării trupești și sufletești, rugăciunilor și smereniei. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. Când el aștepta să primească slovele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii, postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Poliția s-a autosesizat în cazul doctorului Cristian Andrei, acuzat de hărțuire sexuală și practică ilegală în psihoterapie: "Nu mă dau psiholog"

Postul Crăciunului 2025 mai este numit și Postul Nașterii Domnului, Postul Sfântului Martin sau al Ignatului. În tradiția catolică i se spune Advent și este perioada precedentă Crăciunului. Această perioadă variază de la patru la șase săptămâni, în funcție de rit și loc. Conform tradiției stabilite în Biserica Ortodoxă, Postului Crăciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncărurile „de dulce' și alte renunțări, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale. În Ajunul Nașterii Domnului, pe 24 decembrie, mulți țin post negru, ca să fie sănătoși, să le meargă bine și să li se împlinească dorințele.

Ce se face la Lăsata Secului

Cum am spus mai sus, după rânduielile bisericești, se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie. Numai că, așa cum se întâmplă și în acest an, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Cu alte cuvinte, data de 13 noiembrie este ultima zi de desfrânare înaintea intrării în Post.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Oana Gheorghiu, reclamată de CSM la Parchet pentru "incitare la ură, violență sau discriminare" prin declarațiile despre pensiile magistraților. Nicușor Dan și ministrul Justiției, reacții

Dar poți petrece la Lăsata Secului. Prepară, ospătează-te și împarte plăcinte și colțunași cu brânză și alte bunătățuri. Se spune că, dacă fetele nemăritate ţin post negru în această zi, imediat după Paşti se vor mărita. Resturile și firmiturile de la masa de Lăsata secului se aruncă numai înspre Răsărit, pentru a nu se împrăștia belșugul fără rost.

La Lăsata Secului, gospodinele prepară fripturi de toate felurile și alte bunătăți, pe care în timpul mesei degustătorii le stropesc din plin cu vin. Lumea zice că, dacă pieptul găinii fripte de pe masă este gras, iarna va fi grea și geroasa, în vreme ce pieptul slab vestește o iarnă blândă și o vară rodnică. Nu se coase, nu se fac treburi casnice, căci altminteri casa poate fi lovită de rele, de boli și distrugeri. Nu se dă nimic cu împrumut, se fac pomeni cu turte din mălai, pentru morți și vii.

Filipii anunță Postul Crăciunului

Când vine vorba despre Postul Crăciunului 2025 și nu numai, tradițiile folclorice primează. Odată cu Lăsata Secului, data de 13 noiembrie coincide cu ,,Ziua lupului', în popor. Este vorba despre începutul Filipilor de toamnă. De aceea, s-au moștenit tradiții specifice momentului, menite să protejeze gospodăriile de fiare.

Legenda spune că Filipii ar fi fost apostoli aruncaţi într-o groapă plină cu lupi. Ca prin minune, au scăpat nevătămaţi, prin puterea credinței. Filipii au puterea de a apăra casele de foc, de lupi, de şerpi şi de primejdii în general. Gospodarii atârnă securi sau topoare lângă coșul casei, ca să țină lupii departe. Unii lipesc gura sobei, ca să țină închis și botul lupului. Este ultima zi în care se mai poate „călca strâmb' înaintea intrării în Postul Crăciunului.

E vremea șezătorilor

În cutuma bisericească, marea sărbătoare a Nașterii Pruncului Iisus este cunoscută drept Marele Praznic. Doar că, pentru noi, muritorii, obiceiurile și superstițiile au mai mare trecere. Mersul cu Steaua, Vifleimul, colindele sunt tradiții specifice Crăciunului. Deși considerate cântece românești, doar o parte a colindelor ne aparțin. Și asta pentru că ritualul colindatului vine din epoca precreștină, când romanii celebrau „calendele', sărbătorile păgâne dedicate venirii Anului Nou, Nașterii Soarelui. Erau șase zile în care colindătorii mergeau din casă-n casă, pentru a da vestea cea mare.

Pe la noi, s-a păstrat tradiția ca, odată cu Lăsata Secului la Postul Crăciunului, să înceapă și sezonul șezătorilor. Întâlnirile menite să aducă spor la treburi erau și distractive. Iar acestea deveneau un bun prilej pentru a repeta colindele și urăturile. Dat fiind caracterul serios al perioadei de post, cântecele erau în cea mai mare parte religioase, urmând ca glumele și colindele vesele să fie păstrate pentru noaptea din Ajunul Crăciunului.

De ce se colindă și se dăruiește în Postul Crăciunului 2025

Datina colindatului este străveche. Chiar dacă nu poate fi precizată cu exactitate data apariţiei acestui obicei, conţinutul poetico-literar al colindelor indică faptul că ele dinaintea formării poporului nostru. Cu alte cuvinte, vin de prin secolul I, din vremea în care Sfântul Apostol Andrei propovăduia Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos pe teritoriul Dobrogei.

Colindul românesc, prin forma sa simplă şi prin mesajul pe care-l exprimă, este glasul sfânt al Evangheliei şi al Bisericii transmis în sufletele şi-n casele creştinilor. În plus, Postul Nașterii Domnului este o perioadă dedicată dăruirii. Darurile se oferă ca milostenie pentru cei aflați în lipsuri. Darurile de Crăciun sunt simbol al răspunsului nostru la multele daruri duhovnicești pe care Fiul lui Dumnezeu le-a adus prin întruparea Sa. De asemenea, obiceiul darurilor este legat și de Sfântul Ierarh Nicolae. El este serbat pe 6 decembrie. Și este cel care a îmbinat apărarea Ortodoxiei cu grija față de săraci, de orfani, de oamenii necăjiți, însingurați și înfrigurați.

Așadar, în Postul Crăciunului 2025, pe lângă pregătirea duhovniceasca interioară, creștinul trebuie să facă și milostenie, după modelul Sfântului Nicolae. Și să dăruiască altora daruri spirituale și daruri materiale. Sau măcar un cuvânt bun, o mână de ajutor, o încurajare unui om sărac, singur, deznădăjduit sau întristat.

La Ovidenie se deschid cerurile

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului reprezintă un simbol al supunerii față de puterea divină. Este o zi a luminii, a prevederii și a privegherii totodată. Acest moment important de peste an trebuie respectat cum se cuvine. E știută în popor drept Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia și se sărbătorește pe 21 noiembrie. Este vorba despre sărbătoarea ce amintește de împlinirea unei făgăduințe sfinte, făcută de părinții Fecioarei Maria, Ioachim și Ana. Aceștia au jurat în fața lui Dumnezeu că, de vor aduce pe lume un copil, I-l vor închina Lui.

Potrivit canoanelor vremii, familia fără copii era socotită a fi blestemată. Numai că Ioachim şi Ana nu şi-au pierdut credința și au continuat să se roage pentru a avea un copil. Dumnezeu le-a ascultat dorința şi le-a dăruit o fetiţă, căreia i s-a pus numele Miriam, Maria în traducere, ceea ce înseamnă alinare, împlinire. Spre sfârşitul vieţii, părinţii Mariei au dus-o la Templul din Ierusalim.

Preotul Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, a luat-o de mână şi a dus-o în locul unde nicio femeie și niciun preot nu mai avusese voie să pășească. Fecioara Maria a fost încredinţată preoţilor şi unor fecioare mai în vîrstă, urmând să-și petreacă cea mai mare parte a vieții în rugăciune. Așa a și primit vestea că a fost aleasă să-L aducă pe lume pe Iisus. Sărbătoarea îndeamnă femeile să iubească virtuţile creştine, să fie pline de smerenie, de blândeţe, de bunătate.

Ce ai de făcut

Se spune că, de Ovidenie, se deschid cerurile şi animalele capătă grai. Acum se sparge întunericul, răceala morții și a iernii. Toată splendoarea din Înalt nu poate fi văzută decât de către cei buni și demni. Se fac praznice, în special celor ce au avut moarte năprasnică. Tot acum se aprind lumânări pentru cei ce au trecut la cele veșnice fără lumină. Se dă de pomană lumină de veci, care nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. Azi e şi prima dezlegare la peşte din Postul Crăciunului.

În noaptea din ajun, nu se doarme. Dacă vrei să ți se împlinească orice dorință, umple o farfurie cu apă și pune lângă ea o lumânare. Păzește-o, toată noaptea, să nu se stingă. Între timp, faci 300 de mătănii, 100 la început, 100 la miezul nopții și 100 în zori. Tot în această noapte se fac farmece şi descântece. De Ovidenie, nu se munceşte şi se împart căni cu apă și colăcei cu lumânări. Se mai spune că, așa cum e vremea de Ovidenie, aşa va fi toată iarna. Dacă e senin și soare, vara viitoare va fi secetoasă. De sunt nori, e semn rău, căci va urma un an an cu multe epidemii. Dacă ninge, iarna va fi grea.

Ignatul cere sacrificiu

Pe de 20 decembrie, asomat sau nu, porcul trebuie sacrificat. Căci parcă nu mai e Crăciun la români fără acest obicei. Totuși, sângele are rol important, în această zi. Căci sacrificiul aduce noroc, de Ignat. E știut și sub numele de Ignatul porcilor sau Crăciunul țiganilor. Indiferent de denumire, Ignatul reprezintă una dintre cele mai importante activități gospodărești ale iernii. În plus, acest moment abundă în obiceiuri, credințe și superstiții.

Numele este dat de Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul, ale cărui rămășițe pământești sălășluiesc și la Mânăstirea Tismana. Însă, în folclorul tradițional, se spune că Ignat a fost un sărman care, în vreme ce se pregătea să-și taie porcul, a scăpat toporul în capul tatălui său, omorându-l. Pentru că a dus toată viața căindu-se, Dumnezeu și Sfântul Petru i-au arătat milostenie. Așa se face că, pe 20 decembrie, nu e bine să faci nimic altceva decât să tai porcul.

De unde acest obicei?

Se pare că tradiția autentic românească a Ignatului vine din din perioada precreștină. Pe atunci, se obișnuia ca, la finele anului, să se facă sacrificări în numele divinităților. Oamenii au observat că, în preajma solstițiului de iarnă, Soarelui îi slăbeau puterile. Prin urmare, au găsit de cuviință că sacrificarea unui animal, sau chiar a omului, după unele documente, ar fi revigorat forța Soarelui prin sângele dat ofrandă. Ritualul ținea de arderea pe rug. De unde se presupune că s-ar trage și denumirea de Ignat, ignis traducându-se prin foc. Mai există încă în popor zicala „Ignatul are rânduit să moară negreșit un om de ziua sa'.

Ce se face, ca să fie bine

Deși în Postul Crăciunului 2025 și nu numai, în această zi, sângele reprezintă un izvor de sănătate. Dar acum capătă puteri nebănuite. Potrivit tradiției, ungerea obrajilor și a frunții cu sângele cald al porcului tăiat e un obicei menit să dea sănătate și viață lungă. În special copiii sunt supuși acestui ritual, pentru a fi rumeni și frumoși. Se mai spune că sângele de porc negru ferește de rele, de farmece și blesteme, în vreme ce untura acestuia se folosește la descântat și la vrăji.

Sângele porcului tăiat la Ignat se amestecă cu mălai sau cu făină și din acesta se fac niște turtițe cu rol vindecător. În unele regiuni ale țării acestea se dau bolnavilor, în alte părți sa lasă la uscat, apoi se macină. Iar pulberea obținută se arde și cu ea se afumă copiii ce suferă de guturai. Dacă au neapărat altceva de lucru, gospodinele nu au voie să trebăluiască decât numai după ce au văzut sângele porcului. Altminteri, vor avea probleme cu respirația tot anul. E neapărat necesar să vezi sânge de Ignat, ca să fii ferit de boli tot anul.

Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: crestinortodox.ro, doxologia.ro,

Citește și Cum să îți ștergi contul de TikTok