Sânzienele sau Drăgaica – superstiții și tradiții. Ce trebuie și ce este interzis să faci în această zi, când porţile cerului se deschid

Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!

Cuprins

1 Sânzienele sau Drăgaica – superstiții și tradiții
2 Obiceiuri de Sânziene
3 Ce NU trebuie să faci pe 24 iunie, ca să nu ai ghinion
4 Motivul pentru care Drăgaica e numită și „Amuțitul Cucului'
5 Sânzienele sau Drăgaica și solstițiul de vară
6 De ce e numită noaptea de Sânziene „noaptea în care se deschid cerurile'
7 Sânzienele sau Drăgaica, sărbătoare tradițională în Moldova şi Muntenia

Legendele spun că Sânzienele sunt fete de o frumusețe rară, care trăiesc în păduri sau pe câmpii. Ele se adună în horă și „dau puteri' speciale plantelor și florilor, transformându-le în ierburi de leac, bune pentru vindecarea oricăror boli. Conform tradiției, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ, cântând și împărțind rodul holdelor femeilor căsătorite. Ele sunt văzute ca protectoare ale păsărilor și animalelor, ca cele care tămăduiesc bolnavii și apără semănăturile de grindină.

Citește și: Marius Moga recun oaște că este un tată strict cu fiica lui, uneori: „Încercăm să transformăm ecranele într-o răsplată pentru citit și alte activități care să-i lărg ească orizonturile' / EXCLUSIV

Sânzienele sau Drăgaica – superstiții și tradiții

Numele de Sânziene își are originea în zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. Însă, Sânzienele sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. Această sărbătoare poartă semnificații legate de iubire și fertilitate.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Diana Șoșoacă s-a întâlnit cu Ilie Bolojan pentru a discuta despre măsurile de austeritate: „Acesta este doar începutul”

Citește și: Cine este Cristina Petrovici, iubita lui Victor Ponta. E din Cluj, organizează primul turneu profesionist de golf din România și l-a cunoscut pe fostul premier pe un teren de golf din Turcia

În zona Ardealului, această sărbătoare e cunoscută sub denumirea de Sânziene, în timp ce în Muntenia și Oltenia, sărbătoarea se numește Drăgaică. Ea este anterioară creștinismului și a existat sub diferite nume și tradiții din întreaga lume.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cine este Flavius Cladoveanu, primul bugetar de lux care și-a micșorat singur salariul cu 40.000 de lei, și ce avere are. Reacția ministrului Economiei: "Hai, că se poate! Insistența și presiunea publică dau roade!"

Sânzienele sau Drăgaica erau văzute încă din vremea lui Cantemir ca reprezentări fitomorfe, adică asociate cu florile de Sânziene, dar și ca divinități antropomorfe. În credința populară, Sânzienele erau privite ca femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne care se ascundeau în pădurile întunecate, neumblate de om.

Citește și: Ce reacție au avut soțul și copiii Alinei Laufer când au aflat că e gravidă: „Karina ne-a sprijinit, chiar dacă nu înțelege de ce am simțit nevoia să ne mărim familia. Gemenii au reacționat destul de urât'. Ce probleme a avut în sarcină / EXCLUSIV

Mircea Eliade credea că Sânzienele continuă un cult roman închinat zeiței Diana (Sanctae Dianae), venerată și pe teritoriul Daciei.

În credința populară, spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Totuși, ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor', provocând vijelii neanunțate, aducând grindină și lăsând câmpurile fără rod și florile fără leac.

Dacă oamenii nu le sărbătoresc aşa cum se cuvine, ele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu ţin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici bărbaţii nu scapă uşor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată sau au făcut alt rău îi aşteaptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene ştiindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate', notează Cristina Mărculescu, în Lumea credinţei'.

În funcție de regiunea geografică a țării, Sânziana sau Drăgaica este cunoscută sub diverse denumiri, precum Împărăteasa, Stăpâna Surorilor, Regina Holdelor sau Mireasa.

Obiceiuri de Sânziene

Se spune că Sânzienele amplifică parfumul florilor și intensifică puterea tămăduitoare a plantelor de leac. De asemenea, ele protejează copiii de boli, favorizează creșterea bobului de grâu, îmbogățesc rodul pământului și alungă grindina. Totodată, Sânzienele înmulțesc păsările cerului, aduc femeilor prunci frumoși și, fetelor nemăritate, le aduc ursitul.

Sânzienele sau Drăgaica marchează mijlocul verii și sunt considerate momentul ideal pentru culegerea plantelor de leac.

Fetele adună flori de Sânziene pe care le pun sub pernă în noaptea dinaintea sărbătorii, crezând că astfel își vor visa ursitul. În unele regiuni, ele își fac coronițe din aceste flori, pe care le lasă peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineața găseau coronițele acoperite de rouă, acesta era un semn sigur de măritiș în vara care urma să înceapă.

Gospodarii, pe de altă parte, încearcau să prevadă norocul în ceea ce privește animalele lor, folosind tot florile de Sânziene. În ajunul sărbătorii, aceștia agățau cununi de flori la colțul casei orientat spre răsărit, iar dacă dimineața în coronițe găseau păr de la anumite animale sau puf/pene de la păsări, considerau că anul va fi unul favorabil pentru acestea.

De Sânziene, gospodarii primesc câte un spic de grâu pe care îl așază pe grindă, în șură, sperând că până la acea înălțime se vor aduna grânele.

Bătrânii povestesc că în noaptea de Sânziene, ielele se adună și dansează în pădure. Se spune că cei care le văd rămân muți pentru totdeauna sau damblagesc.

Ce NU trebuie să faci pe 24 iunie, ca să nu ai ghinion

În plus, cei care nu respectă Drăgaica pot atrage nenorociri. De exemplu, cel care spală, coase sau mătură în această zi riscă să fie lovit de fulger.

Florile culese în ziua de Sânziene sunt împletite în coronițe sau legate în formă de cruce și duse la biserică, unde sunt sfințite. După aceea, ele sunt păstrate pentru diverse practici magice.

Se spune că, dacă vezi o furnică roșie în ziua de Sânziene, vei avea parte de mult noroc. Iar dacă găsești o furnică în portofel, nu o răni, căci îți va aduce mulți bani.

Motivul pentru care Drăgaica e numită și „Amuțitul Cucului'

Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Pentru a fi sănătoși și a avea spor în muncă, oamenii se încing cu tulpini de cicoare peste șale la începutul secerișului. În plus, pentru a fi plăcute feciorilor, fetele se spală pe cap în această zi cu fiertură de iarbă mare.

Se spune că pentru a scăpa de boli, fetele și femeile se scaldă în ape curgătoare. De asemenea, pentru a fi pline de fertilitate, femeile trebuie să se tăvălească dezbrăcate în rouă, dimineața, înainte de răsăritul Soarelui.

Pentru alungarea spiritelor malefice, de Sânziene se aprind focuri în care se aruncă substanțe cu miros puternic. De asemenea, pentru pomenirea morților, se fac pomeni îmbelșugate și se pun flori mirositoare pe morminte.

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută și sub denumirile de „Cap de vară' sau „Drăgaica', deoarece atunci Soarele atinge apogeul.

„În calendarul popular, 24 iunie este ziua în care românii sărbătoresc Sânzienele (în sud-vestul, centrul şi nordul României) sau Drăgaica, în celelalte regiuni româneşti. Aceasta zi marchează pentru tradiţia spirituală românească solstiţiul de vară, când „soarele se odihneşte la amiază', zi în care sunt realizate numeroase practici magice de fertilitate, fecunditate şi divinaţie. De asemenea, este perioada de început a cositului fânului, de maturizare şi coacere a unor plante cerealiere, precum şi termenul limită când se mai prăşeşte. Este ziua când este culeasă floarea de sânziene, floare ce va fi prinsă în cununi şi ascunse sub perne de către fetele nemăritate pentru a-şi visa ursitul', a explicat cercetător ştiinţific Doina Işfanoni, de la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti' din Capitală, scrie historia.ro.

Sânzienele sau Drăgaica și solstițiul de vară

În România, solstițiul de vară este strâns legat de sărbătoarea Sânzienelor, din 24 iunie. Se crede că energia solstițiului de vară este o energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

Obiceiurile și tradițiile de Sânziene sunt variate și numeroase, în funcție de regiunea țării și de influențele locale. Acestea sunt practicate fie pentru a asigura buna desfășurare a treburilor, fie pentru a atrage norocul și belșugul, dar și pentru a descoperi ursita sau a grăbi măritișul.

Îmbăierea în lacuri sau râuri era considerată nu doar un tratament curativ, ci și un ritual de renaștere. În anumite regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstițiului era privit ca o practică magică pentru frumusețe, în timp ce în altele, îmbăierea în apa cu ierburi culeasă în noaptea solstițiului era considerată o cură de refacere a sănătății și vigorii.

Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă.

Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț. Festivitatea este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete (de obicei în număr impar), cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul (23 spre 24 iunie).

Ele umblă pe pământ sau plutesc prin aer, împart rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără semănăturile de grindină și vijelii.

În mitologia română sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Rusalii, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și încă multe altele în funcție de regiune. Sânzienelor le place să fie iubite. Se supără și pedepsesc dacă nu le iubești. Pot deveni la fel de rele și dușmănoase precum Ielele sau Rusaliile.

În dimineață de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronițe și le aruncau pe acoperișul caselor. Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coronița rămânea pe casă sau, dimpotrivă, că va muri repede, atunci când coronița alunecă spre marginea acoperișului sau cădea de pe acoperiș, scrie Libertatea.

De ce e numită noaptea de Sânziene „noaptea în care se deschid cerurile'

Sânzienele sau Drăgaica este o sărbătoare încărcată de semnificații și conotații magice. Conform credinței populare, la miezul nopții de Sânziene, Cerurile se deschid.

Se știe că Sânzienele sunt zece tinere zeițe care formează alaiul nupțial al zeiței Sânziana (nume folosit în Transilvania, Banat, Oltenia, Maramureș sau Bucovina) sau Drăgaica (denumire specifică Munteniei, Dobrogei și sudului Moldovei). Dansul lor ritualic este strâns legat de simbolismul Soarelui și marchează caracterul special al zilei celei mai lungi din an, o invitație la bucurie.

Dacă ziua de Sânziene nu este respectată, zeița Sânziana (identificată cu Junona sau Diana la romani și cu Hera sau Artemis în mitologia greacă), cunoscută ca protectoare a fecundității și aducătoare de bine, se răzbună prin vârtejuri, grindină, vijelii, flori fără miros și plante fără leac. Despre aceste credințe vorbește Ion Ghinoiu în „Comoara satelor'.

Aparent paradoxal, deși ființe diurne, Sânzienele își încing hora ritualică noaptea, înainte de ziua de 24 iunie. Aceasta este Noaptea de Sânziene, când, conform credinței populare, „Cerurile se deschid'. Această temă este explorată în literatura fantastică românească de Mircea Eliade.

Credința păgână a fost imortalizată în literatură prin opere celebre ale unor autori ca Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Cantemir și alții. Sânzienele se sărbătoresc în apropierea solstițiului de vară, pe 21 iunie, când Soarele se află la cea mai mare distanță de Ecuator, iar ziua este cea mai lungă. În noaptea de Sânziene, din 23 spre 24 iunie, când se crede că cerurile se deschid pentru un moment de echilibru cosmic, credincioșii se simt binecuvântați. Ei își pun toate speranțele în ajutorul Sânzienelor, rugându-se pentru rodul pământului, belșugul casei, sănătatea celor dragi și armonia sufletului și a vieții.

De Sânziene, au loc diverse bâlciuri și iarmaroace, care în trecut reprezentau o oportunitate importantă pentru tinerii care căutau să se întâlnească în vederea căsătoriei. Printre cele mai renumite târguri se numără cele de la Buzău, Focșani, Câmpulung Muscel, Buda (din județul Vrancea), Ipatesti (județul Olt), Pitești, Cărbunești (tot județul Olt), Giurgeni (județul Ialomița), Broșteni (județul Mehedinți) și, cel mai celebru, Târgul de Fete de pe Muntele Găina.

Din punct de vedere religios, în ziua de 24 iunie, în Bucovina se sărbătorește cu mare fast Aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Mii de pelerini se adună pentru a participa la ceremonia scoaterii moaștelor Sfântului Ioan, sperând că rugăciunile lor le vor aduce protecție și vor scăpa astfel de necazuri și boli.

Sânzienele sau Drăgaica, sărbătoare tradițională în Moldova şi Muntenia

Ziua de 24 iunie este denumită Sânziene în Banat, Transilvania și nordul Moldovei, iar în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei această sărbătoare este cunoscută drept Drăgaică.

Dimitrie Cantemir descriind „religia Moldovenilor' menționează şi Drăgaica, ca un eventual travesti mitologic al zeiței Ceres. În această perioadă a anului, când încep să se coacă semănăturile, fetele din satele învecinate se adună și o aleg pe cea mai frumoasă dintre ele, căreia îi dau numele de Drăgaica. O petrec cu mare alai pe ogoare, o îmbracă într-o cunună împletită din spice și basmale colorate, iar în mâini îi pun cheile de la jitnițe, conform informațiilor oferite de site-ul Institutului Național al Patrimoniului, cimec.ro.

Drăgaica, astfel împodobită, cu fața acoperită, se întoarce de la câmp spre casă cu mâinile întinse, basmalele fluturând în vânt, dând impresia că zboară. Cutreieră toate satele din care s-a adunat lumea să o petreacă, jucând și cântând alături de tovarășele sale, care o numesc adesea „sora' și „mai-marea lor'. Fetele din Moldova își doresc din tot sufletul să fie alese Drăgaică, însă în tradiție se spune că fata care a întruchipat Drăgaica nu se poate mărita decât după trei ani.

În câmpia Dunării, jocul Drăgaicei este mai complex decât în podișul Moldovei, având o componentă ludică ce implică mai multe personaje, printre care se numără Drăgoiul. Drăgaica și Drăgoiul sunt deghizați în mire și mireasă, purtând maschete din panglici, similar cu obiceiurile vechilor călușari. Panglicile colorate se învăluie în jurul capului, pe spate, umeri și pieptul jucătoarelor.

Jocul reprezintă simbolic nunta Drăgaicei cu Drăgoiul şi participarea simbolică a fetelor din ceată, în numele comunității sătești, la acest eveniment important din viața lor. În esența lui jocul muntenesc al Drăgaicei e mai sprinten, mai bărbătesc şi mai de echipă decât cel moldovenesc.

Astăzi, Drăgaica joacă cu fața acoperită de o maramă sau un văl de mireasă. Această deghizare ludică este chiar fundamentul jocului, reflectând esența sa profundă.

Sursă foto: Freepics