Semnificația firelor alb și roșu de la mărțișor

Cuprins

1 La 1 martie, e Anul Nou!
2 Ce este mărțișorul de fapt
3 Care este semnificația firelor alb și roșu de la mărțișor
- 3.1 Să ne cunoaștem simbolurile ancestrale
- 3.2 Mărțișoarele sunt pentru toți
4 Obiceiuri în luna lui Mărțișor
- 4.1 Babele prezic ce urmează

În folclorul tradițional, data de 1 martie are o mulțime de semnificații. Pe de o parte, se sărbătoreșete venirea primăverii, renașterea naturii. Pe de alta, se celebrează începerea noului an agrar. Potrivit scrierilor istorice, geto-dacii și romanii considerau această dată drept prima zi a noului an calendaristic. Tot acum, se deschide săptămâna predicțiilor populare.

La 1 martie, e Anul Nou!

Potrivit scrierilor istorice, acest obicei își are rădăcinile undeva în urmă cu vreo 8 milenii, având strânsă legătură cu… Anul Nou! Fără să știm, serbăm, în fiecare an, de două ori, sosirea Noului An. O dată la 1 ianuarie, după convenția internațională, și o dată la 1 martie. În vremuri de mult apuse, martie era prima lună a anului. Astfel justificându-se și denumirea celorlalte luni ale anului, precum septembrie, adică a șaptea lună, octombrie – a opta, noiembrie a noua și tot așa.

Latinii celebrau Matronalia, sărbătoare dedicată zeului Marte, stăpânul forțelor naturii și al primăverii. De aici și denumirea lunii lui Mărțișor în tradiția populară, după calendarul roman. La fel de simplu poate fi astfel să înțelegem și urăturile caracteristice Anului Nou, cum este Plugușorul. Care face referire la brazdă, semănat, arături, la tot ce ține de muncile câmpului, de începutul unui nou sezon agrar. Or, iarna, aceste vorbe par să fie lipsite de sens, în vreme ce pentru luna martie sunt perfect plauzibile. Și trebuie menționat faptul că abia din 1701 românii serbează începerea Anului Nou la 1 Ianuarie.

Dacii aveau doar două anotimpuri, vara și iarna. Iar prima zi a lui martie era începutul anului, prilej cu care se ofereau mici talismane, menite să aducă noroc, sănătate, dragoste și bucurie celor care le vor fi purtat. Tot acum încep și zilele Babelor, care prezic viitorul an, în funcție de vreme. Se crede că așa cum va fi vremea de Mărțișor, așa va fi primăvara.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Iulia Albu și fiica ei, Mikaela, pictorial EXCLUSIV din vila istorică în care tocmai s-au mutat: "Fiecare cameră, fiecare perete, fiecare por din acest proiect a însemnat o muncă titanică"

Ce este mărțișorul de fapt

Cu toate că pare desuet, mărțișorul nu este doar un obiect oarecare, dăruit pe 1 martie. Și nici nu ne aparține în întregime ca tradiție. Vine de la daci și e încărcat de magie. Când spui „Mărțișor', îți vin în minte diverse asocieri: fie denumirea populară a lunii martie, fie prima zi a acestei luni, fie obiectul acela, din ce în ce mai costisitor, legat de un șnur alb-roșu. Numai că denumirea de „mărțișor' îi revine doar șnurului răsucit, pe vremuri alb-negru, și nu ornamentului atârnat de el.

După obiceiul străvechi, ar trebui purtat prins la piept. Dacă ar fi să ne lăudăm cu ceva strict autentic, noi, românii, ceva ce nu mai are nimeni în lume ca ritual străvechi, atunci obiceiul mărțișorului ar putea fi luat în calcul. Căci Mărţişorul este specific regiunii carpatice și numai ei. Din păcate, în vreme ce noi stricăm acest rit cu trecerea anilor, vecinii noștri bulgari îl păstrează cu sfințenie, sub numele de „Martenița' sau „Baba Marta'.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată vila de lux a Oanei Zăvoranu. Vedeta are casa plină de oglinzi, vasul de la toaletă cu luminițe colorate și televizor în baie

Care este semnificația firelor alb și roșu de la mărțișor

Când vine vorba despre semnificația firelor alb și roșu de la mărțișor, șnurulețul aparent banal este, de fapt, „funia anului'. Odinioară, era un simbol al renașterii, al noului început. Era un talisman aducător de optimism, reprezentat printr-un bănuț prețios, legat de un șnur bicolor alb-roșu. Dar s-a transformat, în timp, pierzându-și adevărata valoare. Chiar dacă mărțișoarele de azi sunt din ce în ce mai scumpe și mai mari, ele nu mai reprezintă amuletele care trebuiau neapărat purtate, pentru a fi protejați și pentru a atrage norocul.

La origini, mărțișorul era o monedă din aur sau argint, legată de un șnur din cânepă, în care au fost răsucite două fire, unul alb și unul negru. Era împletirea vieții cu moartea, a zilei cu noaptea. Culorile semnifică triumful vieții asupra morții. În timp, negrul a fost înlocuit cu roșul, simbolul vieții, al sângelui, al iubirii. Mărțișorul nu este dedicat strict femeilor, ci un talisman norocos pentru orice muritor, fie el copil sau adult, viețuitoare domestică ori sălbatică, pom ori altă plantă.

Să ne cunoaștem simbolurile ancestrale

Spunem că e 100% românesc. Lumea îl recunoaște mai mult ca obicei bulgar. De fapt, simbolul primăverii e amuletă dacică aducătoare de noroc. Încă din cele mai vechi timpuri, mărțișoarele au fost oferite ca talismane putrătoare ne noroc, la cumpăna dintre ani. Arheologii au descoperit astfel de obiecte simbolice, făcute din pietricele de râu, vopsite în alb și roșu, înșirate pe ață, pentru a fi purtate la gât.

Așadar, semnificația firelor alb și roșu de la mărțișor este că simbolizau viața și începutul. Dat fiind că roșul reprezintă culoarea focului, a sângelui, a vieții, a feminității, iar albul, a purității, clarității, limpezimii, înțelepciunii, masculinității. Prin urmare, împletirea celor două culori duce cu gândul la fertilitate, la continuitate, la permanență. În vechime, roșul era înlocuit cu negru, simbol al pământului creator, roditor. Dând astfel interpretarea împletirii dintre zi și noapte, dintre bine și rău, dintre viață și moarte.

În cazul în care se atârna ceva de el, se punea un bănuț găurit, din aur sau argint, ca talisman aducător de belșug și de noroc. Mărțișorul nu le este dedicat strict femeilor, ci e o amuletă prețioasă pentru orice muritor, copil sau adult, viețuitoare, pom… Nu degeaba cei care încă păstrează adevăratul rit al Mărțișorului, precum vecinii bulgari ori moldovenii, îl poartă cu mândrie, la vedere și îl dăruiesc cu mult drag.

Mărțișoarele sunt pentru toți

Până cu vreo două-trei decenii în urmă, purtarea mărțișorului în piept, mai ales în prima zi de martie, era un eveniment, un semn de mândrie, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. De aceea, se agăța la vedere, chiar și peste hainele groase. În general, mamele legau mărțișoare cu bănuți la încheietura mâinilor copiilor, în zorii zilei de 1 martie, ca să fie sănătoși și să nu se deoache. Îndrăgostiții făceau schimb de mărțișoare, pe care și le legau reciproc de mâini, făcând jurăminte de iubire.

În Moldova, la fel ca și la vecinii bulgari, se mai păstrează încă tradiția ca femeile să le ofere bărbaților mărțișoare pe 1 Martie. Obiceiul nu mai este cunoscut nicăieri în lume, decât în țara noastră și foarte rar în ținuturile vecine. Dacă acum, cine mai poartă mărțișoare, o face doar în prima zi de primăvară, pe vremuri, acestea se țineau în piept sau la mână, fie până la înflorirea pomilor, fie până la una dintre sărbătorile specifice primăverii, precum Mucenicii, Blagoviștenia, Floriile, Paștile, fie 12 zile. La finalul perioadei, mărțișoarele se agățau în pomi, prilej cu care se puneau dorințe.

Obiceiuri în luna lui Mărțișor

Luna martie e plină de sărbători dedicate renașterii naturii, noului început. Odată cu prima zi a lunii, se îndreaptă atenția către simbolurile primăverii. Nu degeaba i se mai spune acestei luni Germănar sau Încolțitorul. Totuși, anotimpul revenirii la viață începe cu adevărat la o bună bucată de timp după ce șnurulețele alb-roșii și primii ghiocei firavi își fac datoria de vestitori.

După ce primăvara își intră pe deplin în drepturi, pe 17 martie, creștinii țin praznicul Cuviosului Alexie, omul lui Dumnezeu, cel care ar fi adus primăvara. Totuși, în popor, se ține Ziua Șarpelui. Femeile nu folosesc foarfece sau ace, nu trebăluiesc, pentru a avea naștere ușoară și a fi ferite casele de insecte și șerpi.

În prima zi de primăvară, ritul creștin-ortodox o celebrază pe Sfânta Muceniță Evdochia, un model feminin de o frumusețe extraordinară. Tot acum încep și zilele Babelor, care prezic viitorul an, în funcție de vreme. Căci Baba Dochia era capricioasă și greu de mulțumit, la fel ca și vremea la început de an. De aici și obiceiul de a alege „o babă' în intervalul 1-9 martie, pentru a afla ce ne rezervă destinul.

Babele prezic ce urmează

Zilele Dochiei sau Babele sunt parte a unuia dintre cele mai cunoscute mituri folclorice românești. Baba Dochia era capricioasă și greu de mulțumit, la fel ca și vremea la început de an. Așa se face că, între 1 și 9 martie, vremea e mereu schimbătoare. E un prag meteorologic decisiv pentrul tot anul ce urmează. De aici și obiceiul de a alege „o babă', adică una dintre zilele din acest interval, pentru a afla ce ne rezervă destinul până la finele anului în curs. Dacă e soare și vreme plăcută, atunci anul va fi plin de bucurii și realizări. Dacă e urât afară, va fi un an cu probleme.

Legenda Babei Dochia pare să ascundă un sâmbure de adevăr, mărturie stând rocile stâncoase de pe Ceahlău. Și tot de acest masiv muntos se leagă și multe alte legende ale culturii dacice, printre care și aceea a Mărțișorului. Așa se face că acest obicei nu se păstrează numai pe la noi, ci și în țările vecine. Cele două fire ale șnurului de mărțișor semnifică drumul vieții, pe parcursul celor 365 de zile, împletite cu bune și rele, și au rol de protecție.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: doxolologia.ro, wikipedia.org,

Citește și De ce este coșarul un simbol al norocului

Cel mai nou VIDEO