Tradiții și obiceiuri pentru prima zi de Paște. Ce nu trebuie să faci

Cuprins

1 Tradiții și obiceiuri pentru prima zi de Paște
2 Obiceiuri care se țin de Paște în lume

În fiecare primăvară, simţim flacăra încrederii în Înviere, odată cu renaşterea naturii, mai gingaşă cu fiecare mugur înverzit, mai caldă cu fiecare rază de soare. În această zi, Hristos a înviat din morţi, cu moartea pre moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le'.

Tradiții și obiceiuri pentru prima zi de Paște

Sfintele Paşti şi-au păstrat în timp farmecul şi semnificaţia. Și reprezintă, alături de Crăciun, un moment de linişte sufletească şi de apropiere de familie. Sărbătoare a luminii, a oului pictat, a iepuraşului, Paştele se celebrează în fiecare primăvară, ca simbol al reînvierii naturii. Așa că nu e de mirare multitudinea de tradiții și obiceiuri pentru prima zi de Paște.

Prin Învierea Domnului, poporul crede că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în Iad şi deschis ramâne până la Duminica Tomei. Se mai spune că cine moare în ziua de Paşti, acela merge în Rai, oricâte păcate ar fi făcut în viaţă.

Lumânarea de Înviere

În noaptea Învierii, fiecare credincios, spre a-și manifesta bucuria ce o simte, ține în mână o lumânare. După ce ia Lumina Sfântă, păstrează lumânarea, aceasta fiind păzitoare de multe primejdii. Aceasta este simbolul Învierii, al biruinței vieții asupra morții și a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum s-au îmbrăcat Melania Trump, Brigitte Macron, Jill Biden, Regina Letiția și Olena Zelenska la funeraliile Papei Francisc. Au purtat ținute negre, accesorii elegante și machiaje discrete

Lumânarea de la Paști se păstrează din an în an, ba uneori și câte 7 ani. Pe vremuri, când satul era amenințat de grindină, femeile aprindeau lumânarea de la Înviere și tămâiau casa, ca să „întoarcă piatra'. Și acum se obișnuiește să se aprindă această lumânare la vreme de necaz. Când vin de la biserică, flăcăii şi fetele trebuie să se uite în fântână, ca sa fie frumoşi şi doriţi ca apa.

Ciocnitul ouălor

Ouăle roşii de Paşti sunt nelipsite de pe masa unui bun creştin. Pe masa de Paşti, ouăle simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la Învierea Sa din morţi. De aceea, când sparg ouăle prin ciocnire, dar şi când se salută, creştinii îşi spun: „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ultimul drum al Papei Francisc: a fost înmormântat în Basilica Santa Maria Maggiore din Roma / Medalia vizitei Papei Francisc în România a fost depusă în sicriul său

Ouăle se ciocnesc în toate cele trei zile ale sărbătorii, după un anumit ritual. Persoana mai în vârstă din casă, de obicei bărbatul, ciocneşte primul capul oului de capul oului ţinut în mână de un comesean, în timp ce rosteşte: Hristos a înviat!'. Există şi credinţa că cei care ciocnesc ouă de Paşti se vor întâlni pe lumea cealaltă.

Ouăle roșii de Paști se mai numesc și Merișoare sau Dragostea fetelor. În dimineața primei zile de Paști, copiii și fetele de măritat se spală pe față cu apa dintr-un vas în care au fost puse dinainte un ou roșu sfințit și un ban de argint. Astfel, vor fi sănătoși tot anul, rumeni în obraji, plăcut mirositori, bogați și apreciați precum oul de Paști. E bine ca fetele să aibă un ou roșu în sân la slujba de Înviere, ca să fie frumoase și să aibă pețitori.

Cojile ouălor sfințite se păstrează și nu se aruncă niciodată la gunoi! În trecut, cu ele se afumau bolnavii. Se crede ca fumul produs de acestea este vindecător pentru boala de friguri, pentru bolnavii de urechi, pentru deochiați, speriați. Dacă nu se folosesc de leac, cojile rămase se îngroapă la rădăcina unui pom.

Masa de Paști

Contrar obiceiului modern, masa de Paști nu începe imediat după ce s-a luat Lumina Sfântă de la biserică. În popor, se credea că, atunci când te întorci de la Înviere, mai întâi trebuie să pui mâna pe clanţa uşii sau pe orice bucată de fier rece. Și să zici: Cum nu năduşeşte fierul rece, aşa să nu năduşească mâinile mele tot anul la lucru'. Asta ca să nu transpiri și să miroși frumos tot anul.

Pe vremuri, oamenii participau mai întâi la slujba de Duminică dimineața, în prima zi de Paști. Se îmbrăcau cu haine noi, în semn de respect pentru sărbătoare. Abia după ce se întorceau de la biserică gustau din Sfintele Paști și din bucatele sfințite în coșul de la Slujba de Înviere. Masa din această zi este un prilej de reunire a familiei, de la ospăţ neputând lipsi ouăle roşii, caşul de oaie, salata cu ceapă verde şi ridichi, drobul şi friptura de miel, pasca umplută cu brânză, smântână sau, mai nou, cu ciocolată. Pasca se coace numai o dată pe an, de Sfintele Paști.

Printre tradiții și obiceiuri pentru prima zi de Paște se numără și superstițiile legate de masă. Toţi cei ce se află departe de casă în ziua de Paşti trebuie să mănânce, în loc de anafură, muguri de salcie sau de măr. La masă, e bine să mănânci întâi peşte, ca să fii uşor şi vioi tot anul. Oasele de miel de la masa de Paști trebuie îngropate sub un măr, nicidecum date la câini sau aruncate.

Iepurașul

Este un vechi simbol german, care provine de pe vremea festivalurilor pagâne. Simbolizeaza fertilitatea, primăvara. Pentru copii, vine Iepuraşul, care ascunde ouă colorate prin curţi. Și le aduce bucuria căutării cu scopul de a-și umple coșulețele special pregătite. Așa că vânătoarea de ouă este cel mai așteptat moment al sărbătorii.

Obiceiuri care se țin de Paște în lume

Pentru întreaga lume creștină, Sfintele Sărbători de Paști reprezintă cel mai de seamă moment de peste an și sunt celebrate ca atare. Indiferent de rit, rasă, cultură, pretutindeni, oamenii păstrează tradiții pascale deosebite pentru perioada în care împărtășesc Taina Învierii. Iată câteva tradiții și obiceiuri pentru prima zi de Paște din lumea largă:

Australia

Poate unul dintre cele mai interesante obiceiuri pascale este legat de Australia. Și asta pentru că, acolo, multe ritualuri au fost preluate de la triburile de aborigeni. Totuşi, canoanele creştine predomină. În Duminica Paştelui, bisericile sunt împodobite cu flori. Ouăle de ciocolată sunt în centrul atenţiei pentru toată lumea. Chiar se organizează tombole în care premiile sunt coşuri cu ouă de ciocolată de diferite culori şi mărimi.

Şi aici se ciocnesc ouă roşii. Interesant este că micuţii australieni primesc daruri de la un personaj mai puţin obişnuit, anume Bilby. Este o specie de rozătoare pe cale de dispariţie, cu nasul lung şi urechi mari şi ascuţite. El aduce daruri copiilor cuminţi şi multe ouă de ciocolată pentru întreaga familie.

Argentina

Aloja și chicha le îmbată simțurile argentinienilor creștini în Săptămâna Mare. Ei cred că purtând straie specifice, dansând și bând, alungă duhurile rele. Marțea de dinaintea Miercurii Cenușii e dedicată ritualului „tincunoaco”, când mame și bunici se așază în jurul unei arcade din salcie ornată cu flori, fructe și dulciuri, luminată de lanterne în miniatură. Femeile își dăruiesc sub arcadă câte o păpușă. Ceremonialul este unul sacru, semnificând legătura puternică ce le unește pe femei. În Sâmbăta Mare, când carnavalul ia sfârșit, se sacrifică o oaie.

În Brazilia, Chile și Egipt palmierul ține loc de salcie

Cum noi sărbătorim Floriile, cu ramuri de salcie, în deschiderea Săptămânii Patimilor, așa are loc în Brazilia și Chile un ceremonial de binecuvântare a ramurilor de palmier, numit Domingo de Ramos sau Duminica Palmierului. Se fac procesiuni cu statuetele Fecioarei Maria și ale lui Iisus Hristos. Se servește numai pacoca, un fel de mâncare special.

Palmierul este simbolul victoriei, al bucuriei și păcii, fiind considerat copacul divin, al vieții. Și în Egipt se împart ramuri sfințite de palmier, în special copiilor. Spre deosebire de alte nații, egiptenii țin post 55 de zile înainte de Paști. Luni, în a doua zi a marii sărbători, are loc un ritual străvechi al primăverii, când oamenii ies în parcuri și fac schimb de ouă colorate.

În Franța, peștii și clopotele fac sărbătoarea

Cum altfel, dacă nu cu fastul cuvenit, să se celebreze Sfintele Paști în leagănul creștinătății, Franța?! Spre deosebire de alte țări, Franța a găsit ca simboluri pascale, în locul iepurașului, peștele și clopotul. Peștii de aprilie, așa cum sunt cunoscuți, joacă rol de farsă de 1 aprilie, când, sub formă de desene decupate, sunt lipiți pe spatele adulților de către copii.

O legendă veche spune că, în Vinerea Mare, toate clopotele ar zbura la Vatican, anunțând durerea jertfirii lui Iisus pe cruce. Acestea revin în prima zi de Paști, aducând o mulțime de ouă de ciocolată. De aici și denumirea de „clopote zburătoare'. Și, dacă noi ne-am obișnuit să ciocnim ouăle vopsite, francezii au alte ritualuri. Unul constă într-un concurs de rotogolit ouă crude pe o pantă, cel rămas întreg fiind câștigător. Un alt obicei este cel de a arunca ouăle în aer și a le prinde în palme. Cel care scapă primul oul aruncat pierde.

Măslinul și grâul simbolizează Învierea în Italia

În răstimpul Postului, femeile obișnuiesc să pună grâu la încolțit, în loc întunecat, pentru ca planta să capete o nuanță cât mai deschisă la culoare, apropiată de alb. Obiceiul simbolizează mormântul sfânt, iar firele de grâu răsărite for servi la ornarea bisericilor înainte de Paști. Dacă la noi salcia e copacul sfânt, precum la brazilieni, spanioli sau chilieni palmierul, în Italia măslinul joacă acest rol desăvârșit.

Nordicii se tem de vrăjitoare

Suedezii, olandezii și norvegienii cred în puterea vrăjitoarelor de Paști. Acum, copiii se îmbracă în costume de carnaval înfricoșătoare și colindă din casă în casă în căutare de ouă, bani și dulciuri. Vânătoarea de ouă se practică și în Statele Unite, în Marea Britanie și în alte țări de rit catolic. Focurile de Paști se aprind în noaptea Învierii, atât în Norvegia, Olanda, Suedia, Danemarca, cât și în Germania.

La Ierusalim, miracolul se repetă an de an

Un fapt inexplicabil se petrece de secole la Ierusalim. Dar are loc numai la data care coincide cu Paștele ortodox. Din Vinerea Mare, creștinii din lumea largă se adună la Biserica Sfântului Mormânt. Sâmbătă, în timpul slujbei, patriarhul intră singur în Sfântul Mormânt, cu 33 de lumânări în mână.

Miracolul creștin țâșnește din piatra pe care a fost întins trupul lui Isus, anume Focul Sfânt, de la care patriarhul ia lumina Învierii. Niciun om de știință nu a reușit să explice minunea aprinderii flăcării numai de Paști. Se spune chiar că acel foc nu ar arde, ci doar ar împrăștia căldură.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și Ce simbolizează rugăciunea Tatăl nostru

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News