Zile libere în decembrie 2023 nu avem prea multe. Cel puțin nu dintre cele legale, care se oferă în mod oficial tuturor angajaților. Spre deosebire de alte state din Uniunea Europeană, România are un număr mai mic de zile libere legale. Totuși, putem să ne bucurăm de niște minivacanțe dacă ne luăm zile libere în decembrie 2023.
Cuprins
Potrivit legislației în vigoare, toți salariații români beneficiază de un număr de zile libere în decembrie 2023. Din păcate, spre deosebire de alte state din Uniunea Europeană, România are un număr mai mic de zile libere legale într-un an calendaristic. Dar sărbătorile religioase și Ziua Națională a României permit crearea unor „punți' sau minivacanțe de care ne putem bucura.
Zile libere în decembrie 2023
Din păcate, în mod oficial, beneficiem de numai 3 zile libere în decembrie 2023. Iar prima este chiar ziua de 1 decembrie, când celebrăm cu toții Ziua Națională a României. Doar că, fiind în zi de vineri, nici că se putea mai bine. Căci pică imediat după joia de 30 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Iar începând cu anul 2012, și această zi este una liberă oficial. Așadar, putem beneficia de o minivacanță, legând zilele de joi și vineri cu weekendul.
Cea de-a doua minivacanță formată oficial din zile libere în decembrie 2023 este cea a Crăciunului. Primele două zile de Crăciun, 25 și 26 decembrie sunt libere legale. Și pică în zilele de luni și marți. Așadar, e un nou prilej de a le lega cu sfârșitul de săptămână și de a ne bucura de minivacanță.
Cine are dreptul la zile libere în decembrie 2023
Toți cei care sunt angajați cu forme legale beneficiază, în principiu, de zile libere în decembrie 2023. Numai că există și situații în care, prin natura locului de muncă, unii angajați nu pot beneficia de acest privilegiu. În conformitate cu prevederile Codului muncii, cei care nu pot beneficia de zile libere în decembrie 2023 și nu numai, la sărbătorile legale, vor trebui să fie recompensați prin zile libere, acordate, în următoarele 30 de zile, de către angajator.
În cazul în care nu se acordă, angajații beneficiază de un spor ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Angajatorii care nu respectă prevederile legii privind zilele libere legale riscă amenzi mari.
Concediul de odihnă este cel mai comun beneficiu al salariatului și pornește de la un minimum de 20 de zile. De regulă, majoritatea companiilor oferă 21 de zile de concediu. Dar multe dintre ele acordă și zile de odihnă suplimentare. Salariații au și dreptul la 30 de zile concediu fără plată, acordat o singură dată. De exemplu, angajatul își poate lua concediu fără plată pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior. Totodată, pentru situații personale, angajații pot beneficia de concedii fără plată sau învoiri. În aceste cazuri este nevoie de aprobarea angajatorului.
Ce se întâmplă în situații speciale
Persoanele angajate care trebuie să lucreze în zilele considerate libere primesc un plus salarial. Ziua lucrată va fi plătită dublu, în conformitate cu legislația în vigoare. Când anumite evenimente din viața angajatului apar în timpul efectuării concediului de odihnă, acesta din urmă se suspendă. Și va continua după efectuarea zilelor libere plătite.
Evenimente importante
Toți angajații au dreptul să primească zile libere plătite pentru evenimente speciale în familie sau pentru alte situații după cum urmează:
-5 zile lucrătoare la căsătorie
-5 zile lucrătoare la nașterea unui copil, la care se adaugă încă 10 dacă angajatul a făcut cursuri de puericultură
-3 zile libere la căsătoria unuia dintre copii
-5 zile la schimbarea locului de muncă sau a reședinței
-3 zile pentru decesul soțului, părinților, socrilor, copiilor
-o zi la decesul bunicilor, fraților, surorilor
-3 zile la schimbarea domiciliului în aceeași localitate aceeași localitate
-o zi pentru îngrijirea copilului bolnav în cazul familiilor cu maximum 2 copii și două zile pentru cei care au minimum 3 copii.
Pentru părinți
Părinții angajați beneficiază, conform legii nr. 19/2020, de zile libere pentru supravegherea copiilor. Asta în situația închiderii temporare a unităților de învățământ unde aceștia sunt înscriși. Zilele libere se acordă dacă școlile și grădinițele sunt închise ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate astfel de către autoritățile competente cu atribuții în domeniu. Este vorba despre părinții care au copii până în 12 ani (până la 18 ani în cazul copiilor cu dizabilități), al căror loc de muncă nu permite lucrul online sau la distanță.
Pentru cei care au în grijă pacienți oncologici
Cei ce au grijă de bolnavi de cancer pot cere anual un concediu plătit de 45 de zile. Concediul este de maximum 45 de zile calendaristice pe an. Și este acordat doar dacă salariații au lucrat cel puțin șase luni în ultimele 12 luni. Legea 24/2022, ce prevede introducerea concediului medical pentru îngrijirea bolnavilor de cancer, a apărut în februarie 2022 în Monitorul Oficial.
Aceasta a intrat în vigoare după două luni de la apariție, adică din 16 aprilie 2022. Indemnizația brută lunară aferentă concediului este de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Aceasta este suportată de stat. Atât salariatul, cât și pacientul pe care-l îngrijește vor avea dreptul anual la cel puțin o ședință de evaluare psihologică clinică și la cel puțin cinci ședințe de consiliere psihologică clinică, tot pe banii statului.
Câte zile libere au celelalte țări din Europa
Spre deosebire de alte state ale Uniunii Europene, România are mai puține zile libere legale. Belgia, Lituania sau Cipru au încă din anii trecuți 17-18 zile libere pe an, iar Elveția chiar 28. Potrivit reglementărilor UE, România va trebui, la rândul ei, să crească numărul sărbătorilor legale.
Iată mai jos exemple de zile libere în țări din Europa.
Bulgaria – 16 zile libere
Cehia – 13 zile libere
Croația – 15 zile libere
Rusia – 16 zile libere
Ucraina – 14 zile libere
Ungaria – 12 zile libere
De ce avem zile libere în decembrie 2023
În luna decembrie, se deschide și sezonul sărbătorilor de iarnă și al obiceiurilor premergătoare acestora. Iar sărbătoarea Sfântului Andrei, de la final de noiembrie, de pe 30 ale lunii, deschide șirul acestora.
Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat, ocrotitorul României
Este patronul spiritual al țării noastre, de pe meleaguri dobrogene, primul chemat între Apostoli. Iar de ziua lui, pe 30 noiembrie, întreaga lume creștină este în sărbătoare. Ortodocși, romano-catolici, lutherani și anglicani laolaltă îl celebrează cu fastul cuvenit pe Sfântul Apostol Andrei. Deși sărbătoarea este în Postul Crăciunului, importanța ei a determinat Biserica să le dea credincioșilor dezlegare la peşte, untdelemn şi vin. Iar oficialii s-au conformat și au inclus-o pe lista zilelor nelucrătoare.
Dar, pe lângă însemnătatea ei religioasă, data de 30 noiembrie este în atenția celor necăsătoriți, aflați în căutarea ursitei. Iar magia nopții din ajunul zilei Sfântului Andrei s-a transmis din generație în generație.
Sfântul Andrei l-a urmat pe Iisus întreaga viață. S-a sfârșit ca un adevărat martir întru credință. A fost pescar din Galileea. Dar i-a fost și ucenic lui Ioan Botezătorul, de la care a deprins tainele creştine şi dragostea pentru Iisus Hristos. Și a avut marele noroc de a-L întlni pe Însuși Mântuitorul, devenindu-I mai târziu ucenic. Vâzând minunile Sale, Andrei a propovăduit cuvântul Domnului, a asistat la Patimile Sale, L-a jelit la moartea Lui și s-a bucurat, întărindu-și credința, la Învierea Sa.
După Pogorârea Duhului Sfânt, Andrei și-a îndreptat pașii către ținuturile Dobrogei de azi, regiunea cuprinsă între Dunăre și Crimeea. Locul în care se presupune că și-ar fi petrecut o parte a vieții Sfântul Apostol Andrei este o peșteră, cunoscută azi drept Peștera Sfântului Andrei, aflată în apropierea localității Matei Corvin.
Fiindcă încerca să răspândească învățăturile creștine, a avut multe de îndurat de-a lungul vieții. Și-a găsit sfârșitul în localitatea corinteană Patras. A fost răstignit cu capul în jos pe o cruce în formă de X. Simbolul este cunoscut și azi drept „crucea Sfântului Andrei' și este utilizat pentru marcarea trecerilor la nivel cu calea ferată.
Ajunul sărbătorii Sfântului Andrei este încărcat de magie. Pentru credincioși, e prilej de pelerinaj și închinăciune la moaștele de la Peștera Sfântului Andrei, unde se află o icoană făctoare de minuni și o părticică din degetul Apostolului. Rămășițele sale pământești se mai găsesc și la Catedrala Episcopală din Galaţi sau la parohia românească din Copenhaga, în Danemarca.
Pe de altă parte, în popor, se crede că în această noapte vin strigoii, așa că usturoiul este la loc de cinste. Se ung în semnul crucii cu usturoi ferestrele, ușile și porțile, se agață funii de usturoi la grinzi. Fetele și flăcăii fac farmece pentru aflarea ursitei.
1 decembrie – Ziua Națională a României
Ziua Naţională a României la data de 1 decembrie a fost adoptată prin lege după înlăturarea regimului comunist, în 1990. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.
Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari.
Asa cum sublinia istoricul Florin Constantiniu, …Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului.
Este un prilej de mare sărbătoare. Obligatorie în această zi este participarea la parada militară organizată în fiecare an, în semn de respect pentru cei care s-au jertfit ca noi să putem ne bucurăm de un asemenea eveniment. Fie că luăm parte fizic, fie că privim la televizor, e important să participăm la Ziua Națională. Mai ales că se și numără printre zile libere în decembrie 2023.
Tradițiile lui decembrie
Nașterea Domnului, sosirea lui Moș Nicolae și a lui Moș Crăciun, Revelionul, umblatul cu Steaua, cu Sorcova sunt evenimentele cele mai importante ale lunii. Și sunt și cele mai așteptate, indiferent de vârstă. Potrivit calendarului popular, decembrie e luna lui Undrea sau Andrea, denumire dată de aniversarea Sfântului Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie.
Pe 20 decembrie, e vremea de Ignat. Numele zilei e dat de Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul, din ale cărui rămășițe pământești sălășluiesc și la Mânăstirea Tismana. În popor, de Ignat nu e bine să faci altceva decât să tai porcul. Cu sângele scurs se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca să fie sănătoşi peste an.
Apoi se face pomana porcului'. În credința populară, perioada cuprinsă între Ignat și Crăciun era una rea. Se spune că în acest răstimp s-ar deschide mormintele și că sufletele morților ar veni printre cei vii. Așa se face că, pe 22 decembrie, în unele regiuni se mai ține Deschiderea mormintelor, un obicei prin care se pregătesc mese copioase pentru cei stinși din viață. E un bun prilej pentru a le cere celor dispăruți dintre noi ajutorul sau pentru a le spune ceea ce nu au mai apucat. În credința populară, perioada cuprinsă între Ignat și Crăciun era una rea. Se spune că în acest răstimp s-ar deschide mormintele și că sufletele morților ar veni printre cei vii.
Pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, este sărbătoarea primului mucenic care a pătimit și a fost ucis cu pietre pentru Hristos, a Sfântului Arhidiacon Ștefan.
Sursa foto: 123rf.com
Alte surse: libertatea.ro,
Citește și Zile libere legale în 2024. Adio, minivacanțe! Câte dintre zilele libere pică în weekend