Ziua Crucii, 14 septembrie 2026: ce nu e bine să faci în această zi, conform tradiției

Cuprins

1 Ce înseamnă Înălțarea Sfintei Cruci
- 1.1 De când se sărbătorește
2 Crucea sfințește
3 De Ziua Crucii, se ține post
4 Ce nu e bine să faci de Ziua Crucii

În popor, pe 14 ale lui Răpciune, începe oficial toamna și obiceiurile se țin lanț. Se spune că acum pământul se închide, după ce toate vietăţile ieşite din el de Alexii se întorc înăuntru. În plus, în această zi, florile vorbesc între ele, ştiind că apoi urmează să se usuce şi nu se vor mai vedea până la anul. Iar cele care înfloresc după 14 septembrie, precum brândușele de toamnă, sunt considerate flori ale morților. Busuiocul sfințit de Ziua Crucii apără de boli, ajută fetele și protejează casa de rele.

Însă, dincolo de credințele populare, sărbătoarea are un sens teologic mult mai profund. În calendarul creștin-ortodox poartă numele de Înălțarea Sfintei Cruci și e marcată cu cruce roșie.

Ce înseamnă Înălțarea Sfintei Cruci

Potrivit Preotului Profesor Doctor Ene Braniște, pe 14 septembrie, „sărbătorim amintirea a două evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci: aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și întoarcerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, la anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius. Cea mai veche și mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci este Înălțarea Sfintei Cruci (Etauroyyaueia, Vozdvijenie Kresta), la 14 septembrie, pe care unii o numără între praznicele împărătești'.

În cartea sa, „Liturgică generală', Pr. Prof. Dr. Braniște subliniază că data de 14 septembrie marchează, de fapt, două evenimente importante ale creștinătății. Unul este Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul si înălțarea ei solemnă în văzul poporului, de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335. Celălalt este legat de aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius. El a depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălțat-o în văzul credinciosilor, la 14 septembrie 630.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa în care locuiește Mircea Geoană. Are grădină, piese vechi și de valoare, o orgă și o bibliotecă

De când se sărbătorește

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci ar fi luat ființă în anul 335. În acel an, în ziua de 13 septembrie, a avut loc sfințirea celebrei basilici construite de împăratul Constantin cel Mare deasupra mormântului Domnului Iisus Hristos. A doua zi, episcopul Macarie al Ierusalimului a arătat, pentru prima dată, de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru ca să-l vadă și să-l venereze toți cei de față. De atunci a rămas definitiv ziua de 14 septembrie ca sărbătoare a „Înălțãrii” sau ”Arătării” Sfintei Cruci.

Înălțarea Sfintei Cruci se sărbătorește pretutindeni (inclusiv la catolici) la 14 septembrie. Dar „Aflarea Sfintei Cruci e sărbătorită în Biserica apuseană la 3 mai: Inventio Sanctae Crucis, sărbătoare care asociază cultul Crucii cu Festivitățile pascale, fiind la origine aniversarea anuală a sfințirii basilicii Sfintei Cruci din Roma, zidită de Sfânta Elena în amintirea Crucii salvatoare, care se arătase pe cer fiului ei. Aici Sfânta Elena a adus apoi o parte din lemnul Sfânt al Crucii descoperite de ea, care se păstreazã până acum.', completează Pr. Prof. Dr. Braniște.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa lui Mihai Morar. Are un living spațios, cu open bar și mobilier alb

Fiind sărbătoare de origine palestiniană, la început Înălțarea Sfintei Cruci avea un caracter local. Serbarea ei era limitatã la Ierusalim. Procesiunea solemnă, prin care se cinstea odinioară Sfânta Cruce în Cetatea Sfântă, s-a păstrat de altfel acolo până astăzi, în rânduiala slujbei din ziua de 14 septembrie. Cu timpul, sărbătoarea s-a întins și în părțile Constantinopolului (sec. V), unde ceremonialul ei a primit o nouă strălucire și dezvoltare. Mai ales din sec. VII, de când Sfântul Lemn a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol (634-635). Și s-a generalizat treptat, până prin sec. VI, în toată Biserica de Răsărit.

În calendarul roman, sărbătoarea a fost introdusă de papa Serghie I (687-701), care era antiohian de origine. Iar în Biserica Armeană, Înălțarea Sfintei Cruci face parte dintre primele cinci sărbători mai mari si are dată variabilă, fiind sărbătorită în Duminica cea mai apropiată de 14 septembrie (între 11-17 septembrie). Spre deosebire de alte praznice împărătești, Înălțarea Sfintei Cruci se serbează cu post. Pentru că ea ne aduce aminte de Patimile și moartea Mântuitorului.

Crucea sfințește

În afara semnificațiilor teologice, există și alte versiuni ale motivelor de sărbătoare. Una dintre ele spune că importanța sărbătorii este dată de descoperirea, de către împărăteasa Elena, a crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos, pe Muntele Golgotei. În anul 335, simbolul creștinătății a fost arătat omenirii, în Biserica Învierii, din Ierusalim. Legenda spune că, la vremea aceea, în Țara Sfântă, nu se știa unde se afla crucea pe care a pătimit Mântuitorul. Împăratul Constantin a trimis-o pe mama sa, Elena, la Ierusalim, să o aducă. Și ea a găsit acolo trei cruci. Neștiind exact care era cea pe care a fost sacrificat Iisus, enigma a fost deslușită de către Patriarhul Macarie.

O fată de viță nobilă tocmai murise, iar Patriarhul a luat crucile și a plecat către casa celei ce se stinsese din viață. A pus, peste trupul fetei, pe rând, fiecare cruce, iar când s-a apropiat de ea Sfânta Cruce, a înviat. De atunci, credincioșii știu că Sfânta Cruce este armă de temut împotriva tuturor relelor de pe pământ. Se spune că e deajuns să-ți amintești ziua săptămânii în care a picat Ziua Crucii în anul respectiv și capeți puteri nebănuite în fața pericolelor, reușești să învingi teama. Nu degeaba se făceau, pe vremuri, ferestrele cu cercevele în cruce. Acestea aveau rolul de a sfinți casa și de a ține pericolele la distanță.

De Ziua Crucii, se ține post

Simbolul Sfintei Cruci se mai traduce şi prin încercările vieţii, suferinţele, durerile şi eşecurile prin care trecem, pietre de hotar ce ne călăuzesc spre mântuire. De aceea, se spune că fiecare om are de dus propria cruce în spate. Pentru că e un moment de pocăință, în această zi mare se ține post, de preferat negru. În popor, este strict interzis consumul fructelor și legumelor ori al alimentelor care simbolizează sau conțin semnul crucii, cum ar fi nucile, roșiile, merele, perele, chiar și peștele.

Acum se pomenesc morții și se dau de pomană vase noi cu miere, apă şi colac cu lumânare. Nu se lucrează, pentru a nu atrage primejdiile. Cei care țin post negru, cu rugăciune, se vindecă de boli. Se spune că prunele culese în zorii Zilei Crucii sunt bune de descântat și de bubă rea. Dacă le pui în apa de spălat, te apără de rele.

Cei care țin post negru, cu rugăciune, se vindecă de boli grele. Se mai spune că acela care-și face mereu semnul crucii, va fi mai puternic și păzit de rele. Este Ziua Hramului Mânăstirii Dervent, din județul Constanța. Crucile de acolo alină suferințele, Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii binecuvântează credincioșii.

Ce nu e bine să faci de Ziua Crucii

Străbunii aveau o lege nescrisă: până pe data de 13 septembrie, câmpurile de grâu trebuiau arate şi semănate. Se credea pe vremuri că nu e bine să fii zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat. Încă se mai poate semăna varză, spanac şi morcovi, se răsădeşte salata de iarnă, se culeg castraveţii şi se adună seminţele din grădini.

Deși în plin sezon agricol, data de 14 septembrie are o semnificație aparte, care interzice cu desăvârșire muncile. Totuși, se crede că prunele culese în zorii Zilei Crucii sunt bune de descântat și de bubă rea. Dacă le pui în apa de spălat, te apără de rele. Pe de altă parte, cine vrea să-i meargă bine, respectă cu sfințenie sărbătoarea religioasă. Și nu se lucrează, pentru a nu atrage primejdiile.

În vreme ce muncile casnice sau agricole sunt interzise cu desăvârșire în această zi de post negru, interdicțiile alimentare țin mai mult de superstiții. Așa că interdicția de a consuma alimente care conțin semnul Crucii nu este susținută și de fețele bisericești. Un îndemn al Sfântului Apostol Pavel spune că omul credincios nu poate fi și superstițios. Drept urmare, păcătuim mai mult acordând importanță tradițiilor și credințelor populare în detrimentul celor statornicite de Biserică.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: wikipedia.org, crestinortodox.ro, doxologia.ro,

Citește și Zile libere 2027: câte zile libere legale sunt anul viitor și în ce luni cad

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News