Ziua Franței – ce a însemnat Căderea Bastiliei

Instaurată în anul 1880, Ziua Franţei ca Zi Națională se celebrează la 14 iulie. Și marchează cele două mari evenimente care și-au pus amprenta asupra istoriei moderne. Este vorba despre începutul Revoluţiei Franceze prin Căderea Bastiliei şi Sărbătoarea Federaţiei. Prin semnificaţiile sale şi în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este sărbătorită şi în alte ţări din Europa sau din lume.

Ziua Franței este o sărbătoarea cu mare valoare europeană

Franța se numără printre membrii fondatori ai ONU, în 1945. Este unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate. Este membru fondator NATO, în 1949, al Consiliului Europei în 1949, al Uniunii Europene în 1952, al zonei Euro și al Spațiului Schengen.

Franţa este principalul contribuitor şi promotor al acţiunii Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei care, pornind de la afinitatea pentru limba franceză, reuneşte state şi guverne de pe cinci continente. Franţa face parte şi din grupul celor mai industrializate naţiuni, G8, fiind a cincea economie mondială, conform statisticilor Băncii Mondiale.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cătălin Botezatu susține că Mihaela Botezatu l-a curtat înainte să aibă o relație cu Silviu Prigoană: „A fost o fană înfocată a mea, pe vremuri. Dar să ne înțelegem, eu am avut..."

Franța este unul dintre statele-membre cele mai influente şi dinamice din Uniunea Europeană. Și acţionează împreună cu Germania pentru promovarea celor mai importante reforme de domeniu ale UE. Este una dintre cele cinci ţări recunoscute oficial ca „State posesoare de arme nucleare” prin Tratatul de neproliferare nucleară, fiind a treia putere nucleară. Armata franceză este una dintre cele mai dotate din punct de vedere financiar din Europa.

Din 1880, la propunerea deputatului Benjamin Raspail, ziua de 14 iulie avea să devină Ziua Franței, Zi Națională. În acel an, Republica a sărbătorit grandios. Ministrul de interne le-a cerut prefecților să organizeze festivități atât de strălucite, pe cât permit resursele locale. Iar la Paris, pe hipodromul din Longchamp, a avut loc o mare defilare militară, în fața a 300 000 de spectatori și în prezența președintelui Jules Grévy. Tot atunci, s-a inaugurat și monumentul din Place de la République. Și au fost peste tot concerte și focuri de artificii.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ciocolată Lidl retrasă de la vânzare, din cauza gustului "nespecific": "Nu reflectă calitatea și savoarea standard a produsului"/ Care este codul produsului

Ziua de 14 iulie este Ziua Franței din 1880. De fapt, de la cea de-a Treia Republică și până în prezent, primarii comunelor franceze și poporul francez au comemorat două zile de 14 iulie. Este vorba despre Asaltul Bastiliei și revolta populară din 14 iulie 1789 sau „trezirea libertății', așa cum a numit-o Victor Hugo. Dar se ține cont și de prima sărbătoare națională și larg acceptată a Federației, la 14 iulie 1790. A fost ultima mare demonstrație de unitate națională, o explozie de bucurie între chinurile „Marii Temeri' și cea mai grea perioadă a Revoluției.

Evenimentele marcante din data de 14 iulie înseamnă aderarea Republicii la drepturile omului și respingerea tuturor despotismelor. Ziua de 14 iulie marchează sfârșitul tuturor sclavilor, este sărbătoarea tuturor națiunilor.

Ce a însemnat Căderea Bastiliei

Bastilia a fost fortăreața pariziană, emblema absolutismului monarhic, destinată să fie închisoare. În ea s-a consumat unul dintre episoadele inițiale ale Revoluției franceze. Este vorba despre asaltul parizienilor asupra Bastiliei, care se afla în mâinile unei garnizoane de 110 oameni, conduși de un guvernator, De Launay. Evenimentul s-a produs pe 14 iulie 1789.

Căderea Bastiliei a fost considerat momentul emblematic al Revoluției franceze. Totuși, în momentul căderii ei, se mai aflau acolo doar șapte deținuți, deși mitologia născută pe ruinele Bastiliei a lăsat de înțeles cu totul altceva. Dar acest moment a marcat începutul Revoluției franceze.

Din cauza numeroaselor nemulțumiri care i-au parvenit, regele Ludovic al XVI-lea a convocat, la 5 mai 1789, Statele Generale, o adunare formată din reprezentanți ai nobilimii, clerului și ai celui de-al treilea stat. Aceștia au cerut o reformă profundă a instituțiilor. La 9 iulie, s-au autoproclamat „Adunarea Națională Constituantă'. Îngrijorat, regele și-a demis ministrul și a adus în secret regimente elvețiene și germane lângă Versailles. Curând s-au răspândit zvonuri potrivit cărora trupele regale se pregăteau să intre în Paris pentru a-i aresta pe deputați.

În dimineața zilei de 14 iulie, parizienii furioși, majoritatea meșteșugari și comercianți, au mers la Invalides pentru a colecta arme. Apoi s-au îndreptat spre vechea fortăreață regală Bastilia, în căutarea prafului de pușcă. După o zi de împușcături sângeroase, parizienii au confiscat-o și au început demolarea ei. Fortăreața austeră, o veche închisoare medievală, întruchipa arbitrariul Vechiului Regim. A fost un „bastion al absolutismului' care s-a prăbușit. Iar consecințele au fost imediate.

Ziua Franței zilelor noastre, data de 14 iulie, este data luării cu asalt a Bastiliei, în 1789. „14 iulie este întreaga Revoluție', subliniază Henri Martin, raportor al legii din 6 iulie în Senat. Și continuă: „Este victoria decisivă a noii ere asupra Vechiului Regim (…) se pregătea un efort suprem pentru a înăbuși Revoluția în leagănul ei; o armată, în mare parte străină, era concentrată în jurul Parisului. Parisul s-a ridicat și, luând vechea citadelă a despotismului, a salvat Adunarea Națională și viitorul.' Adunarea și Senatul au ales data de 14 iulie drept Ziua Franței. Și au renunțat la alte date, considerate mai puțin simbolice. Potrivit lui Henri Martin, 14 iulie „este mult mai mult decât 4 august, care este abolirea privilegiilor feudale; este mult mai mult decât 21 septembrie, care este abolirea privilegiilor regale, a monarhiei ereditare'.

Sărbătoarea Federaţiei este a reconcilierii şi unităţii francezilor

Sărbătoarea Federaţiei, din 14 iulie 1790, este sărbătoarea reconcilierii şi unităţii tuturor francezilor. „Libertate, Egalitate, Fraternitate' avea să devină deviza Republicii Franceze. Este expresia unor valori universale, din care s-au inspirat multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia.

Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului, adoptată de Adunarea Naţională Franceză, în august 1789, spunea: „Oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi„. „Reprezentanţii poporului francez, constituiţi în Adunare Naţională, considerând că ignorarea, nesocotirea sau dispreţuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii publice şi ale corupţiei guvernelor, au hotarât să expună într-o declaraţie solemnă drepturile naturale, inalienabile şi sacre ale omului, astfel ca această declaraţie, mereu prezentă înaintea tuturor membrilor societăţii, să le reamintească fără încetare drepturile şi îndatoririle lor.„, se mai afirma în Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului. Aceste concepte fundamentale au marcat trecerea Franţei la epoca modernă şi sunt prezente şi astăzi în documentele internaţionale.

La Sărbătoarea Federaţiei au venit de 100 de mii de francezi din cele 83 de departamente nou înfiinţate şi de circa o jumătate de milion de parizieni. La Fayette, comandantul gărzii naţionale a condus pe un cal alb parada gărzilor federale, iar Regele Franţei Ludovic al XVI-lea a jurat credinţă Naţiunii şi legii.

Cum se sărbătorește Ziua Franței

La 14 iulie 1795, în mod oficial, La Marseillaise, melodia cântată de soldaţii republicani din Marsilia la intrarea lor în Paris, a devenit imnul naţional al Franţei. Din 1880, la propunerea deputatului Benjamin Raspail, ziua de 14 iulie avea să devină Ziua Naţională a Franţei. În acel an, Republica a sărbătorit grandios. Ministrul de interne a cerut prefecţilor să organizeze festivităţi atât de strălucite, pe cât permit resursele locale, iar la Paris, pe hipodromul din Longchamp a avut loc o mare defilare militară, în faţa a 300 000 de spectatori şi în prezenţa preşedintelui Jules Grévy. Tot atunci, s-a inaugurat şi monumentul din Place de la République şi au fost peste tot concerte şi focuri de artificii.

La Paris, francezii își sărbătoresc Ziua Națională, an de an. Parada militară este cel mai așteptat moment. De obicei, parada începe cu trecerea avioanelor cu reacție, celebrele Alpha Jet, care străbat cerul, lăsând în urmă culorile steagului Franței – albastru, alb și roșu. Conform tradiţiei, la ora 10 fix, preşedintele Franţei ajunge la Arcul de Triumf din Place de l’Étoile, este întâmpinat de şeful Statului Major al armatelor, trece trupele în revistă şi apoi merge pe Champs-Elysées pentru a asista alături de miile de parizieni la defilarea militară, inspirată de parada gărzii federale din 1790.

Seara, simbolul Capitalei franceze, Turnul Eiffel, se află în centrul unui magnific foc de artificii. Cel mai așteptat eveniment de către francezi este focul de artifici. Timp de 30 de minute Turnul Eiffel devine centrul unui spectacol magic de sunete și lumini, o priveliște încântătoare adorata de cei mici și de cei mari totodată. De Ziua Franței, în Hexagon și în restul lumii, au loc mai multe evenimente: parade militare, concerte și focuri de artificii.

Ce trebuie să știi despre Franța

-Este cea mai vizitată țară din lume.

Mont-Saint-Michel și golful său se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Peste 3 milioane de oameni îl vizitează în fiecare an.

-Cea mai scurtă domnie din lume a avut loc în Franța.

Louis-Antoine dArtois, duce de Angouleme, a fost rege al Franței timp de numai 20 de minute. Dacă nu ar fi fost revoluția din iulie 1830, i-ar fi succedat tatălui său, regele Carol al X-lea, pe tronul Franței sub numele de Ludovic al XIX-lea. Dar tatăl său a abdicat, Louis-Antoine a fost rege timp de 20 de minute înainte de a abdica el însuși în favoarea lui Henric al V-lea.

-E țara baghetelor

În Franța, 10 miliarde de baghete sunt produse și consumate în fiecare zi, adică 320 în fiecare secundă. O lege specifică faptul că o baghetă franceză tradițională trebuie să conțină doar făină, apă, drojdie și sare.

-Doar un semn de stop în tot Parisul

Pe străzile capitalei există un singur semn de oprire. Acesta se află pe Quai Saint-Exupéry, în arondismentul 16.

-Limba franceză a devenit oficială abia în 1539

Franceza a fost limba oficială a Angliei timp de peste 300 de ani, până la sfârșitul secolului al XVI-lea. Franceza a devenit limba oficială a Republicii Franceze abia în 1539. Atunci a înlocuit latina ca limbă a tribunalelor și cancelariilor.

-Căsătorie cu deces

Da, se poate, în Franța. Te poți căsători cu o persoană decedată. Iar persoana care încheie o astfel de căsătorie devine imediat văduvă sau văduv atunci când căsătoria este pronunțată. Aceasta este o procedură excepțională. Iar căsătoria trebuie să fie autorizată de președintele Republicii, căruia trebuie să i se dovedească faptul că persoana decedată a avut într-adevăr intenția de a se căsători.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: libertatea.ro, tvr.ro, wikipedia.org

Citește și Anca Lungu, detalii inedite despre viața ei în Franța

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News