Alunița care pare inofensivă poate ridica semne de întrebare. Ce urmăresc medicii

Tocmai această diferență dintre ceea ce pare periculos și ceea ce este, de fapt, periculos explică de ce diagnosticul nu ar trebui pus în fața oglinzii sau după fotografii găsite pe internet.

O aluniță „urâtă' nu înseamnă automat cancer

Pielea umană nu este uniformă, iar alunițele nu respectă toate același tipar. Unele sunt perfect rotunde și au o singură culoare, în timp ce altele pot fi mai mari, ușor asimetrice sau pot avea mai multe nuanțe.

Există, de exemplu, nevi atipici sau displazici, alunițe care pot avea anumite caracteristici întâlnite și la melanom. La acestea se adaugă numeroase alte leziuni benigne care pot ridica semne de întrebare pentru un nespecialist.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa de lux a Ilincăi Vandici. Are un design modern și rafinat și un dressing spectaculos

O leziune pigmentată poate părea alarmantă din cauza culorii sau a conturului și totuși să fie benignă. Invers, faptul că o aluniță este mică, relativ simetrică sau puțin spectaculoasă nu reprezintă o garanție că este lipsită de risc.

De aceea, aspectul vizual este un semnal care poate justifica o evaluare medicală, nu un diagnostic în sine.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ce s-a întâmplat cu vila de la 2 Mai a Stelei Popescu la aproape 9 ani de la moartea actriței. Cum arată casa acum și cine a moștenit-o

„Identificarea melanomului nu se face doar după aspectul unei alunițe și, cu atât mai puțin, după cât de «urâtă» sau spectaculoasă pare aceasta. Primul semnal de alarmă poate fi o leziune nou apărută sau o modificare a unei alunițe existente – de formă, culoare, dimensiune ori comportament. Evaluarea dermatologică și dermatoscopia sunt esențiale pentru identificarea leziunilor suspecte, însă diagnosticul de certitudine este stabilit prin examen histopatologic, după îndepărtarea și analiza țesutului. Anatomopatologul evaluează la microscop caracteristicile celulelor și ale tumorii și stabilește parametri importanți pentru diagnostic, prognostic și conduita terapeutică. De aceea, mesajul pentru pacienți este simplu: nu orice aluniță care arată neobișnuit este melanom, dar nici o leziune aparent banală nu trebuie ignorată dacă este nouă sau începe să se schimbe' – Asist. Univ. Drd. Diana Maria Chiorean, CEO Oncodiagnostic Maris Anapat Tg. Mureș.

Regula ABCDE este utilă, dar nu spune întreaga poveste

Una dintre cele mai cunoscute metode de orientare este regula ABCDE. Litera A se referă la asimetrie, B la margini neregulate, C la variațiile de culoare, D la diametru, iar E la evoluție — adică schimbările observate în timp.

Regula îi ajută pe oameni să fie mai atenți la propria piele, însă nu trebuie interpretată ca un test care poate confirma sau exclude melanomul.

O leziune care bifează mai multe dintre aceste caracteristici nu este automat malignă. În același timp, un melanom aflat într-un stadiu timpuriu poate să nu prezinte toate semnele „clasice'.

Dintre criterii, evoluția merită o atenție specială. O pată sau o aluniță care începe să se modifice, crește, își schimbă culoarea ori devine diferită de aspectul său anterior poate necesita evaluare chiar dacă nu pare dramatică.

Uneori, melanomul este tocmai pata care nu impresionează

Imaginea populară a melanomului este cea a unei alunițe foarte negre, mari, asimetrice și evident anormale. Unele melanoame pot avea într-adevăr un asemenea aspect. Dar nu toate.

Există leziuni maligne mici sau relativ uniforme și există inclusiv melanoame cu foarte puțin pigment, care pot fi roz, roșiatice sau apropiate de culoarea pielii. Acestea pot fi mai greu de recunoscut tocmai pentru că nu seamănă cu imaginea pe care publicul o asociază în mod obișnuit cu melanomul.

Un alt indiciu folosit în evaluarea pielii este așa-numitul semn al „rățuștei celei urâte': o leziune care arată diferit de majoritatea celorlalte alunițe ale aceleiași persoane. Nu trebuie neapărat să fie cea mai mare sau cea mai închisă la culoare. Uneori este pur și simplu cea care nu se potrivește cu „modelul' general al pielii.

De ce fotografiile de pe internet pot induce în eroare

Căutarea imaginilor cu melanom poate avea un efect paradoxal. Pe de o parte, crește atenția asupra bolii. Pe de altă parte, poate crea impresia că melanomul trebuie să arate într-un anumit fel.

Fotografiile care circulă cel mai mult sunt adesea exemple clare, ușor de recunoscut și memorabile. În practica medicală însă, diferențele pot fi mult mai subtile.

În plus, o fotografie obișnuită nu oferă aceleași informații ca examinarea realizată de dermatolog. Medicul poate folosi dermatoscopul, un instrument care permite observarea unor structuri și modele ale leziunii care nu sunt vizibile cu ochiul liber.

Dacă există suspiciuni suficiente, diagnosticul definitiv nu se stabilește doar prin privire sau dermatoscopie. Leziunea poate fi îndepărtată și examinată histopatologic, adică analizată la microscop.

Nici panica, nici ignorarea nu ajută

Mesajul important nu este că orice aluniță trebuie privită cu teamă. Dimpotrivă: foarte multe leziuni care îi sperie pe pacienți se dovedesc a fi benigne.

Dar nici extrema opusă — „nu arată atât de rău, deci sigur nu este nimic' — nu este o strategie sigură.

Merită solicitată evaluarea unui dermatolog atunci când apare o leziune nouă neobișnuită, când o aluniță existentă începe să se schimbe sau când o zonă a pielii se comportă diferit față de înainte. Sângerarea fără o explicație evidentă, o leziune care nu se vindecă sau alte modificări persistente sunt, de asemenea, motive pentru a cere o opinie medicală.

Pentru persoanele cu numeroase alunițe sau cu factori individuali de risc, medicul poate recomanda și o strategie de monitorizare adaptată situației lor.

Cea mai importantă schimbare este, uneori, cea observată în timp

În cazul melanomului, depistarea precoce contează. Tocmai de aceea, educația corectă despre semnele de alarmă trebuie să evite două capcane: alarmarea inutilă și falsa siguranță.

Nu orice aluniță asimetrică sau foarte pigmentată este melanom. Și nu orice melanom este o leziune mare, neagră și spectaculoasă.

Mai util decât încercarea de a pune singuri un diagnostic este să ne cunoaștem pielea și să observăm ce apare nou și ce se schimbă. Atunci când există dubii, dermatologul poate face diferența dintre o particularitate benignă și o leziune care necesită investigații suplimentare.

Pentru că, în dermatologie, ceea ce atrage cel mai mult privirea nu este întotdeauna ceea ce prezintă cel mai mare risc — iar ceea ce pare banal nu trebuie automat ignorat.

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News