În următorii 50 de ani, oamenii de știință spun că vom avea o dietă mult mai bogată în vegetale, dar și în alge și insecte. Creșterea populației, recomandările nutriționale și preocupările economice și ecologice ne îndreaptă către aceste soluții sustenabile. Interesant este faptul că unele dintre aceste alimente sunt deja accesibile în România.
Dacă ești curios(oasă), le poți încerca fără grijă, fiindcă în Europeană se pun în vânzare doar produse aprobate de Uniunea Europeană și statele-membre, în urma unor evaluări riguroase realizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Ceea ce poți încerca în momentul de față sunt ingrediente și adaosuri nutritive menite să îmbunătățească dieta zilnică pe carele găsești în cel puțin un magazin online autohton.
- Chia. Semințele de chia (soiuri de salvie) sunt vedeta acestei categorii, datorită valorii nutritive ridicate, având un conținut mare de fibre, antioxidanți, minerale și acizi Omega 3, ultimii fiind benefici pentru sistemul cardiovascular. Semințele de chia pot fi consumate sub formă de budincă (porridge), dar și ca adaos în shake-uri, gemuri și alte preparate.
- Algele. Poate ai auzit de chlorella și spirulină, pe care le găsești sub formă de praf (făină, pulbere). Dacă spirulina e o sursă bogată de proteine, chlorella excelează la capitolul detoxifiere. Ambele se pot folosi în smoothies, batoane energizante sau limonadă. Gustul vegetal pronunțat, mai ales al chlorellei, le face un adaos interesant în alimente precum humusul. Spirulina poate fi un bun colorant alimentar natural – albastru sau verde – pentru diferite preparate dulci.
- Greieri și alte insecte. În momentul de față, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a aprobat patru specii pentru consum. Curajoșii își pot procura gustări din greieri întregi, chiar și în România, inclusiv o variantă în ciocolată. Mai răspândită este însă făina de greieri, care e de regulă folosită ca adaos în diferite preparate de patiserie, de la brioșe la biscuiți, alături de făina de cereale, datorită conținutului ridicat de proteine (70%), vitamine și alte substanțe benefice. E aproape lipsită de gust, cu o ușoară aromă de semințe de dovleac prăjite; cel mult, poate schimba culoarea preparatului. În orice caz, poți fi sigur că prezența noilor ingrediente este întotdeauna semnalată pe etichete. Ideea că ai putea fi obligat(ă) să consumi insecte sau că acestea ți-ar putea fi oferite pe ascuns este falsă. EFSA a aprobat doar patru specii de insecte dintr-un total de peste 200 de tipuri de hrană nouă propuse pentru avizare.
- Proteine vegetale. Unele dintre ele sunt clasificate ca alimente noi (lupinul, cele provenite din ciuperci sau Vicia Faba), altele vin din mazăre și diferite legume. Sunt printre favoritele amatorilor de diete fiindcă pot înlocui proteinele de origine animală, sub formă de praf, în nenumărate rețete, de la clătite la sosuri.
Desigur, în magazinele românești există și alte produse și ingrediente noi, dar în cele de mai sus ne-am referit numai așa-numita „novel food' („hrană nouă' sau „de tip nou'), definită de Uniunea Europeană ca tipuri de hrană care nu erau consumate semnificativ în Europa înainte de data de 15 mai 1997.
Poți afla mai multe detalii despre hrana viitorului de pe pagina referitoare la această temă de pe site-ul EFSA. Și dacă ți se pare ciudat că în viitor am putea consuma alge și insecte, gândește-te că acum 20 de ani, și chia părea la fel de neobișnuită.Acest articol face parte din campania EFSA #Safe2EatEU, care are ca scop informarea cetățenilor Uniunii Europene cu privire la siguranța alimentară.