Esofag Barrett: cauze, simptome și opțiuni de tratament

Această modificare este considerată o complicație a bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) cronică și, mai important, reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea adenocarcinomului esofagian, un tip de cancer esofagian.

Esofag Barret: cauze și factori de risc

Principala cauză a esofagului Barrett este expunerea prelungită și repetată a esofagului la acidul gastric din stomac, fenomen specific bolii de reflux gastroesofagian (BRGE). Când sfincterul esofagian inferior nu funcționează corect, acidul stomacal și enzimele digestive urcă în esofag, provocând arsuri și iritații.

De-a lungul timpului, această expunere cronică la acid determină celulele esofagului să se adapteze, transformându-se în celule de tip intestinal pentru a rezista mai bine agresiunii acide. Factorii de risc care cresc probabilitatea dezvoltării esofagului Barrett includ:

BRGE cronică și severă: riscul este mai mare la persoanele care au suferit de BRGE pe termen lung (mai mult de 5-10 ani) și care prezintă simptome severe sau nocturne;
istoric familial: o predispoziție genetică poate juca un rol important;
sexul masculin: bărbații sunt mai predispuși să dezvolte esofag Barrett decât femeile;
vârsta: este mai frecvent diagnosticată la persoanele de peste 50 de ani;
obezitatea: grăsimea abdominală exercită presiune asupra stomacului, favorizând refluxul acid;
fumatul: poate slăbi sfincterul esofagian inferior și crește producția de acid gastric;
alcoolul: consumul excesiv de alcool poate irita esofagul și contribui la reflux.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Decizia luată de Bogdan, fiul lui Alexandru Arșinel în privința casei din Dolhasca, la trei ani de la moartea actorului: "Sunt și mici regrete"

Ce simptome sunt asociate cu esofagul Barret?

Esofagul Barrett în sine nu provoacă simptome specifice. Manifestările asociate cu această afecțiune sunt, de fapt, cele ale bolii de reflux gastroesofagian (BRGE), care duc la dezvoltarea afecțiunii analizate azi:

o senzație de arsură în piept, care urcă spre gât și gură;
revenirea conținutului stomacal (acid sau alimente nedigerate) în gât sau gură;
senzația că mâncarea se blochează în gât sau în piept (un simptom mai rar, ce poate indica o complicație);
dureri în piept ce pot fi confundate cu durerile de inimă;
tuse cronică, răgușeală, dureri în gât – simptome atipice de BRGE, cauzate de iritația cronică a laringelui și a căilor respiratorii de către acid;
în cazuri rare, esofagul Barrett poate cauza sângerări ce pot fi observate ca scaune negre, gudronate (melenă) sau, mai rar, vărsături cu sânge.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum l-au surprins paparazzi pe Ilie Dumitrescu, în timp ce fiul său, Toto, se află în arest. Giovanni Becali: „E terminat. Știau că are probleme cu cocaina”

Este important de reținut că unele persoane cu esofag Barrett nu au simptome semnificative de BRGE. De aceea, testele de screening sunt importante pentru grupurile de risc. Dacă te confrunți cu anumiți factori ce pot crește riscul de a dezvolta această boală, discută cu un gastroenterolog la Alpha Clinic.

Cum se pune diagnosticul de esofag Barret?

Etapele diagnosticării includ:

anamneza și examen fizic: medicul va evalua istoricul simptomelor de reflux și va analiza factorii de risc;
endoscopia digestivă superioară: un tub subțire și flexibil, prevăzut cu o cameră video (endoscop), este introdus pe gura pacientului prin esofag, până în stomac și duoden; medicul poate vizualiza mucoasa esofagiană și identifica zonele cu aspect suspect;
biopsii: în timpul endoscopiei, medicul va preleva mici fragmente de țesut (biopsii) din zonele modificate și din joncțiunea esogastrică; aceste mostre sunt supuse apoi unui examen histopatologic;
examenul histopatologic: patologul examinează biopsiile la microscop pentru a confirma prezența metaplaziei intestinale și a evalua gradul de displazie (modificări precanceroase ale celulelor); gradul de displazie este crucial pentru a determina riscul de cancer și schema de tratament.

Opțiuni de tratament pentru esofagul Barret

Tratamentul vizează două aspecte principale:

Controlul refluxului acid

Acesta este esențial pentru a preveni agravarea leziunilor și a reduce simptomele:

inhibitori de pompă de protoni (IPP): reduc producția de acid gastric; sunt adesea prescrise pe termen lung și în doze mai mari decât cele folosite pentru BRGE obișnuită;
modificări ale stilului de viață:
- pierderea în greutate (dacă este cazul);
- evitarea meselor abundente, în special seara;
- evitarea alimentelor și băuturilor care declanșează refluxul (ex: alimente grase, picante, ciocolată, cafea, alcool, băuturi carbogazoase, citrice);
- renunțarea la fumat;
- ridicarea căpătâiului patului pentru a dormi într-o poziție ușor înclinată.

Managementul displaziei și prevenția cancerului

Strategia depinde de gradul de displazie detectat la biopsie:

fără displazie: se recomandă monitorizarea endoscopică regulată (endoscopii de supraveghere) la intervale de 3-5 ani, împreună cu controlul optim al refluxului acid;
displazie de grad scăzut:
- monitorizare endoscopică mai frecventă (la 6-12 luni);
- terapii ablative endoscopice, cum ar fi ablația prin radiofrecvență (RFA), care utilizează unde radio pentru a distruge celulele anormale, permițând refacerea unei mucoase normale;
displazie de grad înalt sau cancer precoce:
- rezecția endoscopică a mucoasei: îndepărtarea zonele mici de țesut displazic sau canceros;
- ablația prin radiofrecvență: adesea combinată cu EMR pentru a trata leziunile extinse;
- crioterapia: utilizarea frigului extrem pentru a distruge celulele anormale;
- chirurgia esofagului (esofagectomie): considerată în cazurile în care displazia de grad înalt este extinsă sau când cancerul a invadat mai profund țesuturile; riscurile sunt semnificative, iar decizia se ia individual.