Descoperă cele mai utile plante de interior care pot ajuta la purificarea aerului din locuință.
Trăim niște ani destul de apăsători din punctul de vedere al poluării. Dacă ne uităm pe măsurătorile din marile orașe, vedem că Bucureștiul este cel mai poluat oraș din România, cu un indice de poluare de 75,4. Imediat după se clasează Iașiul, Brașovul, Cluj Napoca etc.
Cele mai mari valori se regăsesc în București în zonele extrem de aglomerate, precum stațiile de metrou ori Gara de Nord.
În fapt, România se află în top-3 al statelor UE cu cea mai proastă calitate a arului.
Capitala este supusă unui val de poluare în special în lunile decembrie – martie, datorită încălzirii pe combustibili fosili și a condițiilor meteorologice (ceața, vânt).
Așadar, Bucureștiul este orașul cu cel mai poluat aer din România, cu mult peste limitele OMS și UE, mai ales iarna și în zonele aglomerate.
Situații similare aproape se găsesc și în Cluj Napoca și Iași, unde totuși valorile sunt mai bune.
Brașovul este un oraș poluat sezonier, mai ales iarna.
În fapt, poluarea aerului a fost ridicată și până acum, numai că, în ultimii ani a apărut o mai mare conștientizare a poluării aerului.
Mobilierul, vopselele, detergenții și electrocasnicele emit compuși organici volatili (COV) precum formaldehida, benzenul, toluenul sau tricloretilena. Aceste substanțe pot provoca iritații, dureri de cap, oboseală și, pe termen lung, pot agrava afecțiuni respiratorii.
Cert este că multe studii au demonstrat potențialul unor plante în reducerea unor toxine. Însă există o diferență între încercările de laborator și realitatea din locuințele obișnuite.
Încercăm astăzi să vă oferim o abordare fluidă și echilibrată, o analiză care să vă ajute să obțineți o atmosferă mai plăcută în casă.
Baza științifică a purificării aerului prin plante
În anii 1980, NASA a creat studii în medii complet închise, similare celor întâlnite în stațiile spațiale, pentru a testa potențialul plantelor de a purifica aerul.
De exemplu, unul dintre cele mai relevante și citate studii este cel realizat de NASA (National Aeronautics and Space Administration) în 1989, intitulat „Interior Landscape Plants for Indoor Air Pollution Abatement' (Plante ornamentale de interior pentru reducerea poluării aerului din spații închise). Acesta a reprezentat o piatră de hotar în înțelegerea modului în care plantele pot contribui la un mediu interior mai sănătos. Cercetătorii de la NASA, conduși de Dr. B.C. Wolverton, au testat diverse plante comune pentru capacitatea lor de a elimina compuși organici volatili (COV) precum benzenul, formaldehida și tricloretilena din aer. Concluziile au fost remarcabile: multe plante nu doar că absorb acești poluanți prin frunze, dar și microorganismele din sol joacă un rol crucial în descompunerea lor.
Rezultatele au arătat că anumite specii au capacitatea de a elimina între 20 și 90 % din toxine precum formaldehidă, benzen sau tricloretilenă într-o zi – sursa en.wikipedia.org. Cu toate acestea, în viața de zi cu zi, unde aerul circulă și spațiile sunt mai mari, eficiența plantelor scade foarte mult, deoarece ar fi necesare zeci, chiar sute de plante pentru a atinge nivelul unui purificator HEPA .
Dar asta nu le face inutile. Pe lângă efectul purificator limitat, plantele contribuie semnificativ la starea de bine: reduc nivelul cortizolului (hormonul stresului) conform unor studii din Journal of Physiological Anthropology, îmbunătățesc concentrarea, stimulează creativitatea și au un impact decorativ incontestabil.
Dr. Wolverton a continuat cercetările și a publicat ulterior cartea „How to Grow Fresh Air: 50 House Plants that Clean Your Home Air', detaliind proprietățile purificatoare ale unui număr și mai mare de specii. El a subliniat că procesul este complex, implicând nu doar planta în sine, ci și activitatea microbiană din substratul de creștere. Rădăcinile plantei contribuie la un mediu favorabil pentru aceste microorganisme, care transformă poluanții în substanțe inofensive.
Top 10 plante purificatoare – ordonate după popularitate în România
1 Limba soacrei (Sansevieria trifasciata)
Cea mai rezistentă dintre plante: tolerează iluminat redus, secetă și eliberează oxigen și noaptea. Conform NASA, filtrează formaldehidă, benzen, xilen și tricloretilenă, eliminând 1.196 µg/h benzen și 1.304 µg/h formaldehidă. În România este o plantă populară, apreciată pentru robustețe.
2 Crinul păcii (Spathiphyllum ‘Mauna Loa)
Foarte apreciată pentru florile albe contrastante cu verdele intens. NASA i-a atașat rezultate impresionante (1.725 µg/h benzene, 674 µg/h formaldehidă, 1.128 µg/h tricloretilenă). Preferă lumină indirectă și sol constant umed.
3 Planta păianjen (Chlorophytum comosum)
O variantă ideală pentru începători: îndură lumină scăzută, udare neregulată și este non-toxică pentru animale. NASA confirmă eliminarea benzenuui, formaldehidei, monoxidului de carbon și xilenului.
4 Iedera englezească (Hedera helix)
Cunoscută pentru frunzișul cățărător, ideal pe rafturi sau suporturi suspendate. Studiile NASA arată capacitatea de a filtra formaldehida, benzen și toluen, reducând chiar și spori de mucegai. Un raport de la FT discută limitele, dar recunoaște potențialul în absorbție de COV .
5 Dracaena (Dracaena marginata, deremensis, fragrans)
Elegantă și versatilă, cu frunze lungi și fine. Cercetările NASA au înregistrat abilitatea de a elimina formaldehidă (853–938 µg/h), benzen (1.264 µg/h), tricloretilenă și xilen. În România, varietățile Mărginita și Janet Craig sunt extrem de populare în birouri.
6 Ficus benjamin
Un arbore interior cu multiple foi, aduce eleganță și acoperă toxine precum formaldehida, xilenul, tricloretilena și benzenul, conform studiului NASA. În plus, are efect de umbrire și poate crește destul de mare în ghiveci.
7 Feriga de Boston (Nephrolepis exaltata)
Apreciată pentru textură și frunziș bogat, preferă medii umede (baie, bucătărie). Elimina formaldehidă și xilen în proporții notabile .
8 Palmierul bambus (Chamaedorea seifrizii)
Popular în spații cu lumină indirectă, oferă un aer exotic și umiditate plăcută. Studii NASA relevă eliminarea formaldehidei (3.196 µg/h), benzenului și tricloretilenă .
9 Aloe Vera
Cunoscută pentru proprietățile medicinale, dar și pentru capacitatea de filtrare a formaldehidei și benzeneui. Preferă locuri luminoase și udări rare. În plus, gelul poate fi folosit cosmetic.
10 Mușcata (Pelargonium spp.)
Este o plantă extrem de apreciată în România, nu doar pentru frumusețea florilor sale, ci și pentru anumite calități legate de purificarea aerului și respingerea insectelor. Deși nu este printre cele mai citate în studiile clasice NASA despre plante purificatoare, ea are totuși câteva beneficii notabile:
Pot elibera uleiuri volatile cu efect antibacterian și antifungic, de asemenea au un efect calmant, relaxant. Și nu în ultimul rând, mușcata este cunoscută pentru capacitatea de ține țânțarii la distanță, mai ales când este așezată lângă geamurile deschise sau balcoane.
:contrast(8):quality(75)/https://www.viva.ro/wp-content/uploads/2025/06/articol-72-1-lb-parcuri.jpg)
Imaginează-ți un pervaz cu aloe și dracaena, un colt de living cu crinul păcii și planta păianjen, iar pe un raft suspendat iedera atârnă confortabil. Feriga își găsește loc în baie, în timp ce un ficus bine amplasat luminează un colț mai întunecat. Adaugă un palmier bambus pe podea și crizanteme colorate lângă fereastră.
Udă moderat – majoritatea plante optim purificatoare preferă sol mereu umed, dar nu înecarea. Lumina indirectă este ideală; evită soarele direct care ar arde frunzele deseori. Șterge praful de pe frunze periodic pentru a nu bloca stomatele și pentru a menține eficiența fotosintezei.
Beneficiile prezenței plantelor în viața noastră
Pentru că ne-am axat azi pe ideea că plantele ne ajută să purificăm aerul din interiorul locuinței, cu acest lucru vom și începe.
Așadar, plantele contribuie la reducerea concentrației de compuși organici volatili (COV) precum formaldehida, benzenul sau toluenul, eliberați de mobilier, vopsele și electronice. Unele specii, cum ar fi Sansevieria, Spathiphyllum sau Chlorophytum, pot filtra acești poluanți și produc oxigen, chiar și pe timp de noapte.
Apoi, avem reglarea umidității. Prin procesul de transpirație, plantele eliberează vapori de apă în aer, ceea ce ajută la menținerea unui nivel optim de umiditate în încăperi. Acest lucru este benefic în special iarna, când aerul devine foarte uscat din cauza încălzirii centrale.
Să nu uităm nici de reducerea stresului și anxietății. Interacțiunea cu plantele are un efect calmant. Studiile publicate în Journal of Physiological Anthropology arată că activități simple precum udatul sau rearanjarea plantelor scad nivelul cortizolului (hormonul stresului) și reduc anxietatea. Prezența plantelor verzi contribuie la o stare generală de bine și relaxare.
Prezența plantelor crește de asemenea concentrarea și productivitatea. Plantele din birou sau din zona de lucru pot îmbunătăți concentrarea și performanța cognitivă. Un studiu realizat de Universitatea Exeter (UK) a arătat că angajații care lucrează în birouri cu plante sunt cu până la 15% mai productivi și mai concentrați.
Și nu în ultimul rând partea de estetică este și ea binevenită. Plantele aduc culoare, textură și viață în orice interior. Ele pot transforma complet atmosfera unui spațiu, făcându-l mai cald, mai natural și mai primitor. De asemenea, sunt o alternativă excelentă la obiectele decorative artificiale.
Alte beneficii demne de amintit: îmbunătățirea calității somnului, impactul pozitiv asupra animalelor și copiilor, o barieră fonică naturală etc.
Concluzii
Dacă scopul tău este purificarea agresivă a aerului, combinarea plantelor cu un purificator HEPA și ventilație este cea mai inteligentă strategie. Așa vei obține:
- Reducere vizibilă a particulelor (PM2.5, PM10) cu ajutorul purificatorului
- Filtrare naturală a COV-urilor prin plante
- Oxigen suplimentar noaptea prin aeropurificatoare vegetale (ex. Limba soacrei)
- O stare psihică bună prin contactul cu natura.
Apoi, prezența unor plante într-o locuință este mai mult decât binefăcătoare.
În concluzie, plantele pot fi numite „mai bune decât un purificator' doar dacă privim impactul lor complet – decor, emoții, oxigen, versus eficiență mecanică pură. Sunt un complement valoros, nu o înlocuire totală.