Curtea de Apel București, atac dur la adresa judecătorului care a apărut în investigația Recorder: „Cazul nu este despre curaj. Care este statutul său real?”

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI

În urmă cu o zi, Recorder a lansat ancheta „Justiția capturată’, care a strâns deja peste 2 milioane de vizualizări. Materialul jurnalistic expune probleme grave din sistemul judiciar și arată cum unii dintre cei care au provocat prejudicii semnificative statului sunt achitați. În cadrul investigației, câțiva judecători au apărut și au confirmat că presiunile din sistem sunt reale și că deciziile nu se mai iau întotdeauna după sentimentul de dreptate, ci sub influența unor constrângeri externe.

Citește și: Ilie Bolojan va face „o analiză cu echipa de consilieri specializați pe juridic', după ancheta Recorder despre justiție: „Am văzut emoția puternică pe care a creat-o'

Judecător din investigația Recorder, supus unui atac virulent din partea Curții de Apel București

Ionel Laurențiu Beșu este unul dintre magistrații care au ales să vorbească deschis în fața camerei, oferind detalii despre presiunile și dificultățile cu care se confruntă în sistemul judiciar. Prin declarațiile sale, el a contribuit la expunerea unor practici problematice. Astăzi, la numai o zi distanță de la publicarea materialului, Curtea de Apel București a răspuns cu un atac la adresa acestuia.

„Afirmațiile publice ale unui judecător, Beșu Ionel Laurențiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din rațiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului.

Mai grav, acuzațiile lansate ignoră incompatibilități fundamentale reglementate expres de lege și ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul și finalitatea demersului public declanșat. Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională.

Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept.

Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale.

Pe tot parcursul interviului, contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăți de informații și le refolosește într-o cheie acuzatoare.

Dosarul penal la care judecătorul face referire este clarificat prin hotărâre judecătorească definitivă. Inculpatul fusese trimis în judecată pentru trafic de influență pretins comis în timp ce exercita funcția de consilier la Curtea de Conturi. Rechizitoriul reținea art. 7 lit. a) din Legea 78/2000, ceea ce presupune, în mod explicit, legătura dintre faptă și funcția publică.

Curtea de apel a judecat contestația la soluția pronunțată de Tribunalul Giurgiu, care a fost inițial sesizat și a soluționat camera preliminară. În contestația ulterioară, completul din care au făcut parte și judecătorul Beșu a intrat în divergență privind competența. În urma soluționării contestației, a fost admisă contestația și competența soluționării cauzei pe fond a fost stabilită în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) lit. d) Cod proc. pen., dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet de fond. Prin urmare, competența aparținea Curții de Apel București încă de la început.

Mai mult decât atât, soluția pe care o critică judecătorul Beșu Ionel Laurențiu, care arată că, urmare a stabilirii competenței de judecată în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, se augmentează durata soluționării cauzei, cu potențiala incidență a prescripției, învederăm două aspecte:

Judecarea cauzei, în continuare, în prim grad de jurisdicție la tribunal, conform opiniei pe care o exhibă mediatic, ar fi putut atrage constatarea nulității absolute în calea de atac a apelului, indiferent de cine ar fi exercitată, cu consecința trimiterii cauzei din apel la instanța competentă pentru reluarea întregii judecăți și cu o concretizare substanțială a riscului incidenței prescripției răspunderii penale. Urmare a soluției pronunțate în cauză, cauza va fi judecată în prim grad de Curtea de Apel București, iar o eventuală schimbare de încadrare ulterioară, care ar atrage competența tribunalului, instanță inferioară ierarhic, nu afectează competența Curții de Apel București, instanță superioară ierarhic, de a soluționa cauza. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor procesual-penale incidente conduce la concluzia conform căreia soluția Curții de Apel București, în calea de atac a contestației, este una care nu expune soluționarea cauzei la riscul prescripției, ci îl evită.

Încălcarea dispozițiilor legale care atrage sancțiunea nulității absolute nu poate fi justificată de „riscul prescripției răspunderii penale’, sub sancțiunea adoptării de către judecător a unei conduite ilicite’, se menționează în comunicatul emis de Curtea de Apel București.

Citește și: Nicușor Dan, după documentarul Recorder privind corupția din justiție: „Cel mai simplu e să ne revoltăm, mai greu să rezolvăm. Invit toţi magistraţii să îmi scrie direct despre probleme'

Citește și: Cele mai excentrice ținute de la ELLE Style Awards 2025. Mădălina Ghenea a făcut furori într-o rochie transparentă și sexy, iar Lidia Buble a fost greu de recunoscut în ținuta avant-garde

Ce s-a insinuat despre cariera lui

Conducerea Curții de Apel București sugerează, în comunicatul de presă, că judecătorul Beșu ar fi ofițer acoperit.

„A veni printr-un interviu și a combate o decizie definitivă ridică o întrebare care nu poate fi evitată: mai vorbim de o eroare profesională elementară sau de o direcție urmărită cu o consecvență suspectă?

Potrivit unor informații care au exprimat îngrijorare în spațiul media față de trecutul profesional al judecătorului Beșu, se reține că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca „ofițer la doi și-un sfert’ sau „SIPI’ (a se vedea articolele publicate).

Dispozițiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă.

Citește și: Cine sunt românii care au murit în tragedia din Tenerife. Ana și Victor ajutau familii vulnerabile: „Doi eroi. Când blocul din Rahova a explodat, au ajutat peste 30 de familii din București'

Având în vedere tipul de acțiune în care este implicat (de compromitere, cu intenție, a unor lideri și activități judiciare legale), este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:

Care este statutul său real?

Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică.

Este legitim ca judecătorii și opinia publică să primească răspunsuri privind:

în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale,

care au fost atribuțiile reale,

ce roluri a avut și are în raport cu alte instituții ale statului,

dacă mai există astfel de raporturi în prezent,

și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală.

Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz.

În contextul interdicțiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere și fără echivoc, să fie clarificate:

compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activități în subordinea sau slujba serviciilor de informații,

riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi a unor activități asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independență specifică funcției de judecător.

Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmațiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare’, se mai menționează în comunicat.

Sursa foto: Facebook