De ce Elena Ceaușescu nu a suportat-o niciodată pe Nina, soția lui Ion Iliescu. În culisele puterii comuniste, rivalitățile nu se limitau doar la liderii politici. Relația tensionată dintre Elena Ceaușescu și Nina Iliescu, soția lui Ion Iliescu, a fost marcată de invidie, discrepanțe intelectuale și o competiție tăcută între două femei cu poziții publice similare, dar viziuni radical diferite.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IULIE, GRATIS, AICI!
Cuprins
Deși a fost considerat un comunist cu „față umană' și a avut o formație ideologică solidă în URSS, Ion Iliescu nu a fost niciodată pe placul Elenei Ceaușescu. Iar antipatia s-a extins și asupra soției sale, Nina Iliescu. Elena Ceaușescu nu a avut-o niciodată la suflet pe Nina Iliescu, poate și pentru că împărțeau un domeniu în care soția dictatorului activa ca „savant de renume mondial” fără să fi știut nici măcar simbolul chimic pentru dioxidul de carbon (CO2). Mulți își amintesc că pe vremea aceea circula faimoasa glumă cu „codoi”, după cum ar fi pronunțat Elena Ceaușescu.
De ce Elena Ceaușescu nu a suportat-o niciodată pe Nina, soția lui Ion Iliescu
Deși a fost Prima Doamnă a României în mai multe rânduri, Nina Iliescu a preferat să rămână în umbră. A apărut rar în spațiul public, evitând comparațiile cu Elena Ceaușescu și refuzând să urmeze modelul acesteia – cu titluri pompoase, afișări ostentative și un cult al personalității construit artificial.
Nina Iliescu, născută Elena Șerbănescu, este doctor în chimie, absolventă a Universității de Stat din Moscova. A lucrat în cercetare, în domeniul coroziunii metalelor, și a fost respectată în mediul academic pentru seriozitatea și competența sa.
Citește și: Cum petreceau Elena și Nicolae Ceaușescu Revelionul. Dictatorul era mare amator de sarmale
Spre deosebire de Elena Ceaușescu, ale cărei titluri științifice au fost adesea contestate, Nina Iliescu și-a construit reputația prin muncă reală și validare profesională. Această discrepanță a fost una dintre sursele majore de tensiune între cele două femei.
Potrivit mărturiilor din epocă, evident niciodată confirmate oficial, Elena Ceaușescu era vizibil deranjată de: popularitatea discretă a Ninei Iliescu în cercurile intelectuale, eleganța și frumusețea naturală a acesteia și refuzul acesteia de a se expune public și de a cultiva o imagine ostentativă.
Într-un regim obsedat de imagine și control, simplitatea Ninei Iliescu a devenit o formă de rezistență tăcută – una care, fără îndoială, a iritat profund.
:contrast(8):quality(75)/https://www.viva.ro/wp-content/uploads/2025/08/001-cover-33.jpg)
Elena Ceaușescu, obsedată de control
Elena Ceaușescu nu a fost doar soția dictatorului – a fost o figură centrală în aparatul de stat, cu o influență directă asupra deciziilor politice majore. Începând cu anii 70, după ce a devenit membru al Comitetului Executiv al PCR și președinte al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, Elena a început să controleze numirile în funcții-cheie, inclusiv în guvern și în cercetare. A impus o rețea de loialitate bazată pe relații personale și obediență, promovând figuri precum Manea Mănescu și Mihai Florescu, care îi erau apropiați.
Obsesia ei pentru control se manifesta nu doar în politică, ci și în viața privată a celor din jur. Era cunoscută pentru atitudinea autoritară, pentru verificările obsesive în reședințele oficiale și pentru refuzul de a accepta orice rivalitate feminină – ceea ce explică și antipatia profundă față de Nina Iliescu, o femeie educată, discretă și respectată.
Elena Ceaușescu era cunoscută pentru obsesia sa maladivă față de control și ordine. Fostul ofițer de Securitate Dumitru Burlan a povestit cum aceasta teroriza angajatele din reședințele prezidențiale, verificând personal dacă fiecare colțișor fusese curățat. Printre metodele ei bizare se numărau: ascunderea de frunze sub covor pentru a testa vigilența femeilor de serviciu și lipirea de scoci pe cada de baie, ca să vadă dacă fusese curățată temeinic
„Femeile de serviciu erau, pur și simplu, terorizate de Elena Ceaușescu, aceasta făcând tot posibilul pentru a se asigura că munca este dusă la îndeplinire în cele mai bune condiții și… fără scăpări. De exemplu, băga frunze sub covor să vadă dacă face curat', a declarat Burlan.
Această obsesie pentru control se extindea și asupra cercului politic și familial, unde Elena Ceaușescu își impunea voința cu o autoritate absolută. În acest context, discreția și independența Ninei Iliescu deveneau nu doar o provocare, ci o amenințare la adresa imaginii pe care Elena încerca să o construiască.
Foto: Hepta, Profimedia, Facebook