Gabriela Cristea și Ioana Ginghină, schimb de replici pe tema depresiei: „Acum toată lumea este în depresie. Eu cred că au prea mult timp”/ Val de reacții după declarațiile lor

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE FEBRUARIE, GRATIS, AICI

VEZI ȘI ACEST VIDEO VIVA!:

Cuprins

1 Gabriela Cristea și Ioana Ginghină, schimb de replici pe tema depresiei
2 Val de reacții după declarațiile lor

Gabriela Cristea a stârnit controverse în podcast-ul Ioanei Ginghină, afirmând că mulți oameni ajung în depresie din cauza lipsei de activitate și a timpului liber în exces. Vedeta consideră că problemele emoționale apar atunci când „stai degeaba', în timp ce Ioana Ginghină a completat ideea și a spus că până și o stare de nervozitate te poate scoate din apatie.

Vezi galeria foto

Citește și: Cum arată Gabriela Cristea în costum de baie, la 51 de ani, după ce a slăbit 30 de kilograme: „Ne-a adus soțul la salină și la saună”

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa lui Florin Piersic din Cluj-Napoca. E cochetă și situată pe malul Someșului

Gabriela Cristea și Ioana Ginghină, schimb de replici pe tema depresiei

Gabriela Cristea a stârnit o discuție despre sănătatea mintală în cadrul podcast-ului „Tabu', moderat de Ioana Ginghină. Vedeta a declarat că, în opinia ei, mulți oameni se plâng de depresie pur și simplu pentru că au prea mult timp liber.

Prezentatoarea TV a povestit că și ea a apelat la ajutorul unui psiholog, însă doar pentru o problemă fizică clară, și anume insomnia. După ce a aflat că stările ei erau cauzate de menopauză, situația s-a rezolvat rapid. Ea consideră că actuala „modă' a depresiei vine dintr-o lipsă de activitate.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa de la țară a Andreei Marin, de la Doftana: "An de an plantăm pomi și flori multicolore"

Ioana Ginghină a completat ideea, menționând o discuție anterioară cu un alt invitat, conform căreia până și o stare de nervozitate te poate scoate din apatie pentru că te forțează să acționezi.

Gabriela Cristea: Și eu am mers la psiholog, dar eu am mers cu o chestie concretă: nu mai dormeam. Și am aflat că e de la menopauză. Și m-am reglat. Punct ochit, punct lovit. Dar acum toată lumea este în depresie. Eu cred că au prea mult timp.

Ioana Ginghină: Exact înainte cred că am discutat cu un invitat că și dacă te enervează cineva te scoate din depresie. Că te enervează și…

Gabriela Cristea: Ai o activitate. Dar dacă stai ca boul pe coadă normal că îți pui toate întrebările existențiale din lumea asta. Și nici nu avem, hai să fim cinstiți, cum erau grecii când au inventat democrația, peisajele alea să îți taie răsuflarea și să stai așa să te uiți ca boul pe coadă. Că și eu fac chestia asta. Când mă duc la mare stau așa, îmi curge băluța și…

Ioana Ginghină: Da, dar la tine e odihnă. (…) Dar e altceva când ești tot timpul într-o pauză.

Citește și: De ce a renunțat Ioana Ginghină la colaborarea cu Alexandru Ciucu, după plecarea de la Măruță. Pregăteau un alt proiect: „Exista o chimie între noi'

Val de reacții după declarațiile lor

Val de reacții după declarațiile făcute de Ioana Ginghină și Gabriela Cristea. Experții au avertizat asupra riscurilor pe care le aduc aceste afirmații. Psihiatrul Miriam Gălescu din Washington a clarificat faptul că stările depresive nu apar din cauza plictiselii sau a inactivității. Aceasta este o problemă de sănătate autentică, fiind nevoie de ajutor specializat.

„Cred că este foarte periculos să vorbim așa despre depresie, pentru că adăugăm la ceea ce simt acești oameni un nivel de vinovăție și de rușine pentru ceva ce nu pot controla și nu și-au provocat singuri. Pacienții au deja sentimentul de neputință. Iar când cineva vine și spune «ar trebui doar să faci exerciții, doar să muncești mai mult, doar să…. ca să te simți mai bine», iar ei știu foarte bine că au încercat deja lucrurile astea și le-a venit foarte greu, cred se pot adânci în aceste sentimente de neputință și rușine.

Cu care noi, cei care tratăm depresia ne luptăm foarte mult. Ne luptăm să le explicăm acestor oameni că nu e vina lor că se simt așa, nu înseamnă că sunt slabi, nu înseamnă că nu știu să aibă grijă de ei. Înseamnă că exact așa cum poți avea artrită și să devină o boală de care trebuie să ai grijă, sau cum se poate să ai diabet sau hipertensiune, așa se poate întâmpla să ai și depresie sau anxietate, iar noi suntem aici să îi ghidăm', a explicat doctorul, conform adevărul.ro.

Citește și: Cum se înțelegea Codruța Filip cu soacra ei înainte să anunțe divorțul și cum a caracterizat-o. L-a ironizat pe Valentin Sanfira: „El este soacra'

Psiholoaga Sorina Brif a menționat faptul că ignoranța din țara noastră transformă judecățile de acest tip în ceva riscant pentru pacienți.

„Fără tratament, problemele de sănătate mintală pot avea un efect devastator asupra vieții oamenilor, iar riscurile sunt foarte mari. Cât rău pot face etichetele de tipul «prea mult timp liber»? Pot întârzia diagnostice și tratamente cu ani.

Depresia în România e privită, în continuare, mai degrabă ca o slăbiciune decât ca o boală, iar românii sunt cunoscuți ca națiunea care ajunge în ultimă instanță la psihiatru sau psihoterapeut. La noi în țară, depresia este tratată în principal în criză, nu în prevenție. Altfel spus, așteptăm să cadă omul înainte să întindem o mână de ajutor. Și asta e politică de stat.. Studiile arată că pot trece până la 11 ani de la apariția simptomelor până la un diagnostic, iar principalele obstacole sunt negarea problemei în 60% din cazuri, teama de judecată în 56% și rușinea în 53%. Aceste cifre nu descriu doar tineri, descriu adulți de 35, 45, 55 de ani care funcționează disfuncțional ani la rând și numesc asta reziliență.

Depresia nu este o tristețe mai prelungită și nu dispare dacă gândești pozitiv sau ieși mai mult pe afară. Nici dacă asculți muzică sau îți ignori gândurile, cum am tot auzit. Este o tulburare neurologică reală, în care chimia creierului, mai exact echilibrul serotoninei, dopaminei și noradrenalinei este perturbat, la fel cum în diabet pancreasul nu mai produce insulină corect. Nu e o alegere, nu e lene, nu e slăbiciune de caracter. Poate lovi un părinte cu două joburi, un medic, un sportiv de performanță, un om care din exterior pare că are totul.

Poate că cel mai greu lucru de schimbat la noi nu e sistemul, ci motto-ul preferat al neamului. „Când nu mai poți, mai poți puțin' a fost multă vreme un semn de rezistență, dar a devenit o capcană. Trebuie înlocuit cu ceva mai onest: când nu mai poți, e ok să cauți ajutor. Concret, avem nevoie de acces real la terapie decontat prin sistemul public, de campanii care să vorbească și pe limba omului de +40 de ani care crede că depresia e pentru alții și de voci publice care să înțeleagă că platforma lor vine cu responsabilitate. Noi suntem încă la stadiul în care conștientizarea înseamnă mai mult zgomot decât infrastructură', a spus ea.

Mai mult decât atât, experții au precizat că această suferință diferă de simpla supărare. Ea nu trece doar prin optimism ori relaxare, deoarece modifică total modul în care cineva gândește sau simte.

Dr. Gălescu susține că boala epuizează resursele interne, fiind o bătălie de lungă durată ce distruge puterea de reacție. Totul pornește de la modificări chimice în creier, deci nu este doar o stare trecătoare.

„Vorbim de depresie când nu avem un motiv imediat, cum ar fi doliul, de exemplu, care explică starea în care este pacientul. De cele mai multe ori depresia se poate declanșa chiar fără motiv, printr-un cumul de factori relativ mici, dar care ajung la un nivel în care depășesc posibilitatea corpului de a se adapta. (…) Persoanele deprimate se izolează în general foarte mult, pentru că contactul social nu le mai oferă plăcere și poate fi resimțit ca o durere. O durere aproape fizică.

Este o boală care are un substrat fiziologic. Există încă dezbateri referitoare la acest substrat, teoriile curente se axează pe dereglări de neurotransmițători. (…) Cu ajutorul medicamentelor încercăm să reglăm acest reglaj biochimic. Psihoterapia este, de asemenea, foarte importantă. De cele mai multe ori, cele mai bune rezultate le obținem combinând psihoterapia cu medicația, în funcție de gravitatea depresiei. (..) Medicamentele aduc pacientul la un nivel în care să poată încorpora metodele terapeutice. De multe ori, pacientul este prea bolnav să poată aplica lucrurile pe care le spunem', a explicat ea.

Sursa foto: Facebook/ Instagram

Cel mai nou VIDEO